Idei jocuri și activități copii 6 ani și 7 ani2024-02-03T23:49:04+02:00

Project Description

La vârsta de 6-7 ani, copiii sunt în plină efervescență a dezvoltării lor cognitive și sociale, și asta se reflectă în modul în care se apropie de jocuri. Iată câteva idei de jocuri și activități potrivite pentru această etapă de creștere

De avut în vedere! O parte dintre sugestiile de activități și jocuri prezentate în continuare sunt potrivite pentru mai multe categorii de vârstă și se pot ajusta pe măsură ce micuțul tău crește, păstrând în același timp esența jocului sau a activității. Acest aspect determină repetiția unor sugestii în mai multe categorii de vârstă. De exemplu, un joc conceput pentru copiii cu vârsta între 5 și 7 ani va figura atât în lista de activități pentru copii de 5 ani, cât și în listele destinate celor de 6 ani și 7 ani.

Jocuri pentru dezvoltarea creativității (6-7 ani)

  • Jocul „Pata de cerneală”

    Copiilor care participă la acest exerciţiu de creativitate le sunt prezentate pe o coală mai multe pete de cerneală. Fiecare copil trebuie să enumere cât mai multe obiecte cu care se aseamănă fiecare pată de cerneală.

  • Realizarea unor poveşti

    Pornind de la câteva cuvinte date (de exemplu: barcă, copil, pastă de dinţi, baston, secure etc.) se solicită de la copii alcătuirea unei poveşti.

  • Finaluri de povestiri

    Adultul începe o poveste, după care se opreşte şi invită copiii să continue povestea într-un mod original.

  • Întrebuinţări neobişnuite

    Copiii sunt invitaţi să găsească cât mai multe întrebuinţări neobişnuite pentru: o umbrelă, un bec, o panglică verde, o cordeluţă, un con de brad, o riglă, o scoică, etc.

  • Poveşti inedite

    Crearea unor poveşti inedite pe diverse teme: ,,Ce gândesc pisicile despre oameni?”, ,,Dialog între un extraterestru şi un pământean”, etc.

  • Sarcini de imaginaţie

    – Imaginează-ţi că ai nimerit în altă ţară unde se vorbeşte în altă limbă şi nu poţi să comunici. Inventează o formulă de salut cât mai hazlie.
    – Imaginează-ţi cerul, stelele, luna, soarele, norii, discutând. Despre ce crezi, discută?
    – Imaginează-ţi o carte murdară, ruptă şi una curată, îngrijită. Despre ce crezi, discută ele? Care ar fi sentimentele, dorinţele lor?

  • Utilizări neobişnuite

    Copiii se gândesc la unele obiecte care pot avea utilizări neobişnuite. Propuneți obiecte din imediata apropiere a copilului: creionul, scaunul, batista de nas etc. Exemplu: Batista de nas poate fi utilizată ca o jucărie (băieţel), ca pălărioară de soare, ca și coş de dus nisip, etc.

  • Exerciţii-comparații

    – Compară un cocoş adevărat cu cocoşul din povestea „Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă;
    – Compară un şoarece adevărat cu simpaticul Jerry din filmele cu desene animate.

  • Jocul „Găseşte rima”

    Numiți un cuvânt sau prezentați o imagine, iar copiii trebuie să-i găsească rime potrivite. De exemplu:
    – Mac – sac, lac, rac, ac…..
    – Toc – foc, loc, joc, ţoc, şoc….
    – Aţă – raţă, faţă, verdeaţă, roşeaţă, fâneață, gheaţă….
    – Nuc –suc, rug, fug, duc,drug….

  • Jocul „Combinații de fotografii”

    Dacă veți căuta cu atenție, este imposibil să nu găsiți prin casă niște fotografii vechi, care nu vă mai trebuie. Selectați câteva în care cei surprinși nu sunt în cea mai bună zi a lor (de pildă, au ochii închiși, părul nu este aranjat corespunzător etc..) și dați-le copilului. Decupați-le și din bucățile rezultate invitați-l să-și creeze propriile imagini, folosind niște lipici, coli de hârtie sau carton, carioci sau creioane colorate. Astfel, copilul va putea concepe noi personaje și decoruri, care de care mai neobișnuite și amuzante.

  • Jocul „Vreau să fiu super-erou!”

    Tuturor copiilor le-ar plăcea să aibă puterile unui super-erou. Oferiți-i copilului Dvs. ocazia de a-și imagina ca este un super-erou, invitându-l să vă spună ce puteri i-ar plăcea să aibă, cum să fie îmbrăcat, cum i-ar plăcea să-l cheme, unde ar putea locui etc.. Nu în ultimul rând, îl puteți ajuta să-și creeze propriul logo și costumul de “super-erou”.

  • Jocul “Îmi creez propriul joc”

    Copilul va fi deosebit de încântat să inventeze el însuși un joc, folosindu-se de mai multe obiecte pe care le veți găsi chiar la voi acasă. Nu contează forma obiectelor respective, dar trebuie să fie confecționate din materiale cât mai ușoare și să fie de dimensiuni reduse. După ce copilul și-a ales obiectele dorite, oferiți-i o foaie mare de hârtie sau o bucată de carton, niște markere și niște zaruri. Lăsați-l să-și creeze propriul joc, să propună propriile reguli și jucați-vă împreună.

  • Jocul “Să născocim animale!”

    Puteți inventa noi rase de animale, care de care mai neobișnuite, folosindu-vă de dreptunghi-uri de carton (cu dimensiunile 10X20cm), de câteva bucăți de cretă sau de un set de carioci. Inițial va trebui să suprapuneți trei cartoane, astfel încât al doilea carton să-l acopere pe primul până la jumătate, iar cel de-al treilea să acopere tot jumătate din al doilea. Spuneți-i copilului să deseneze capul unui animal pe prima jumătate de carton vizibilă și o pereche de picioare pe al treilea cartonaș. Reluați această etapă de câte ori doriți și, când credeți că numărul cartoanelor desenate este suficient, amestecați-le. Copilul va avea în față noi “rase” de animale, cu care va putea să “deschidă” o mică “Gradină Zoologică”. Este important ca pe parcursul activității să-l ajutați pe cel mic, în așa fel, încât “animalele” să aibă capul și picioarele la locul lor.

  • Jocul “Acum îmi vei citi tu!”

    Datorită acestei activități, copilul nu își va dezvolta doar creativitatea, ci și vocabularul. Nu veți avea nevoie decât de cartea preferată a copilului și de un loc în care să vă simțiți confortabil. Lăsați-l pe cel mic să deschidă cartea acolo unde dorește și invitați-l “să vă citească” el Dvs. Veți fi uimit/ă de cum va improviza, de cum se va strădui să redea diverse voci ale personajelor și va fi imposibil să nu vă amuzați atunci când vă va avertiza: “Mami, fii atentă/ Ascultă!” etc. În plus, îi veți oferi ocazia să-și creeze o poveste așa cum vrea el.

  • Jocul “Gradina Zoologica de acasă”

    Fără îndoială că va fi o bucurie pentru copilul Dvs. să-și “deschidă” propriul Zoo. Întrucât se știe că, într-o primă etapă, va fi nevoie să-și adune animalele dorite, lăsați-l să și le aleagă dintre jucării sau dați-i mai multe reviste/cărți pe care nu le mai folosiți pentru a-și decupa de acolo imagini cu animalele respective. Povestiți-i sau arătați-i poze cu habitatele animalelor selectate, astfel încât să se poată gândi la cum ar putea realiza și el unele similare. De asemenea, pe niște bilețele de hârtie sau carton veți scrie câteva date despre animale, ca de exemplu locul din care provin, ce greutate pot atinge, cu ce se hrănesc, cum ar trebui să fie îngrijite etc. La final, spuneți-i copilului să-și imagineze că Dvs. sunteți vizitatoare/vizitator la Zoo și încurajați-l să discute despre ceea ce poate fi văzut acolo.

  • Jocul „Picnicul sau petrecerea de pictat”

    Este mai amuzant dacă vin alți 2-3 prieteni de-ai copilului Dvs.. Fie organizați un picnic, în orice parc aveți mai aproape, ori o petrecere, daca stați la curte și aveți spațiu. Cumpărați câteva pânze pe ramă. Lipiți de acasă benzi de scotch, unele mai groase, altele mai subțiri, în diferite unghiuri. Și, odată așezați pe iarbă, pictați în culori diferite. După ce se usucă vopseaua, îndepărtați benzile de scotch și aveți adevărate opere de artă, interesante, originale și creative.

  • Jocul „Inventați povești și jocuri”

    Cu un copil mai mare puteți inventa o poveste care să se continue de-a lungul a zeci de seri. Povestiți cu rândul, când Dvs., când copilul, pentru a vă provoca reciproc. Jocul este cu atât mai interesant cu cât nu căutați să ajungeți la finalul poveștii, ci să vă duceți personajele prin aventuri de neuitat. Abia veți aștepta să plecați de la serviciu, iar copilul să se întoarcă de la grădiniță, pentru a continua povestea. Încurajați copilul să facă singur regulile și să conducă povestea.

Jocuri pentru dezvoltarea gândirii critice (6-7 ani)

  • Jocul „Frazele absurde”

    Jocul oferă posibilitatea de a sesiza caracterul ilogic, incorect, absurd al unor fraze ce nu sunt reale. Iată câteva exemple:

    • Într-o dimineaţă frumoasă de iarnă, Mihai plecă la pădure după flori şi după mure. Ce nu este adevărat? De ce crezi aşa?
    • O fetiţă spune: eu am 8 ani, iar fratele meu mai mic are 10 ani. Ce nu este adevărat? De ce crezi aşa?
    • Cineva a cumpărat o pâine, a tăiat-o în două jumătăţi egale şi mi-a dat mie bucata cea mai mare. Se poate? De ce nu?
    • Cineva spune: Eu am trei fraţi: Petre, Sandu şi cu mine. A spus bine? Cum trebuie să spună?
    • Un om mergea cu motocicleta. A avut un accident, a căzut şi a murit pe loc! A fost dus la spital şi nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. Ce nu este adevărat? De ce?
    • M-am dus la piaţă cu 10 lei. Am cumpărat roşii, castraveţi, mărar, ceapă verde şi mi-au mai rămas din ei 12 lei. Se poate? De ce?
    • De două săptămâni nu s-a mai văzut nici un nor pe cer. Urmărind un avion, Gheorghiţă dădu cu ochii de un curcubeu mai frumos decât cel din ziua trecută. Ce ţi se pare greşit aici?
    • Un om spunea aşa: Mi-am cumpărat o jumătate de stofă şi mi-am făcut din ea un costum de baie. Se poate? De ce?
    • S-a observat că în accidentele feroviare suferă cel mai mult ultimul vagon din garnitură. De aceea s-a hotărât să se scoată acest vagon. Ce ţi se pare incorect? De ce?
    • Un bătrân se plângea că nu mai putea face înconjurul grădinii sale, aşa cum obişnuia. El nu mai putea merge decât o jumătate de drum şi se întorcea. Cum credeţi, proceda corect? De ce?
    • Cineva spunea: Drumul ce duce de la casa mea spre oraş coboară mereu, ca şi drumul ce vine spre casa mea din oraş. Se poate? De ce?
    • În ziua în care Ionel a împlinit 10 ani, fratele său mai mare avea 7 ani şi 10 luni. Se poate? Dar cum e corect?
    • Ajungând la fundul mării, un scafandru şi–a amintit că a uitat pe mal tubul de oxigen şi s-a întors să-l ia. Se poate? De ce?
    • Mergând cu barca pe un lac, nişte oameni au observat pe oglinda lui o sticlă. Au luat-o şi au văzut că era plină cu apă. Ce nu este adevărat aici?
    • Vasilică a văzut într-un copac de arţar cum o cioară ciupea cireşele. S-a urcat iute în copac şi a mâncat la mere până s-a săturat. E posibil aşa ceva? De ce?
    • Astă-iarnă, Ionel a urcat cu tatăl său în munţi. Deodată le-a ieşit în cale un urs care umbla după zmeură. Ce a greşit, ce nu se poate?
    • Înghiţind ultimul strop de apă, Dan puse cu grijă sticla pe platou, ca să n-o verse pe faţa de masă. Ce ţi se pare greşit? De ce?
    • A fost secetă. N-a plouat deloc toată vara. Prin lanurile de porumb abia dacă se vedea calul cu călăreţ cu tot. Ce ţi se pare greşit? De ce?
    • Aterizând cu bine după al zecelea salt, paraşutistul îşi privi paraşuta şi zise: De data asta mi s-a deschis paraşuta, nu ca la saltul anterior. Se poate? De ce?
  • Jocul „Povestea unui papuc”

    Alcătuirea povestirilor pe baza unor obiecte, la fel, le poate dezvolta gândirea critică copiilor. Spre exemplu: Imaginează-ţi că eşti un papuc. Mergi pe drum şi spune cu cine/ce te întâlnești în calea ta, ce obiecte/lucruri, loveşti/calci cu papucul. Ce vorbesc oamenii despre faptul că eşti rupt, murdar, că calci fără milă plantele şi gâzele? Cum crezi, de ce nu e bine să fii rupt, murdar, să striveşti cu papucul florile, gâzele? Cum trebuie menţinută/ păstrată încălţămintea?

  • Jocul „Povestea unui nasture”

    Daţi-i copilului un nasture cât mai frumos şi interesant posibil şi rugaţi-l să povestească istoria acestui nasture: cine a fost stăpânul lui, cum era, de la ce haină este el, cum era haina (culoare, măsură, stofă), ce s-a întâmplat cu haina, cu nasturele, etc.

  • Jocul „De ce”

    O metodă frecvent şi eficient folosită în scopul stimulării caracterului critic al gândirii este punerea de întrebări şi găsirea de răspunsuri, acestea aşa-zise întrebări-capcană îl pun pe copil în situaţia de a face corelaţii, de a supune analizei ideile, cunoştinţele proprii şi de a judeca obiectiv. Iată câteva exemple:
    – Poate un triunghi să aibă patru colţuri?De ce?
    – Poţi aprinde un bec ars? De ce?
    – Poate un om scund să ajungă mai sus decât unul înalt? De ce?
    – Ar putea fi unchiul vostru femeie?
    – Toate camerele au uşi? Dar ferestre?
    – O bibliotecă conţine mai multe cărţi sau mai mulţi oameni?
    – Ai putea rostogoli obiecte pătrate? De ce?
    – Poţi citi o carte noaptea?De ce?
    – Care e mai greu: un camion sau un avion? De ce?
    – Poate o barcă să meargă mai repede ca o bicicletă?”

  • Jocul „Al patrulea de prisos ” sau “Intrusul”

    Jocul solicită copilului să observe şi să depisteze care din patru desene este de prisos / în plus şi să spună, de ce este în plus? Cum le numim pe celelalte trei obiecte printr-un cuvânt?

  • Jocul „Numai presupune…”

    Alte jocuri ce presupun răspunsuri bazate pe o analiză critică a unui fapt rar întâlnit sau posibil, sunt întrebările de tipul:
    – Numai presupune că nu este nimic făcut din lemn în cameră. Ce s-ar schimba? Ce pericol ar putea exista? Ce n-ar putea face o persoană?
    – Numai presupune că nu poţi rosti cuvinte, nici scrie, nici desena, timp de o oră? Cum ai comunica? Ce ţi-ar produce nemulţumire? Ce ar fi amuzant, dacă ai continua aşa timp de o zi?
    – Numai presupune că vei zbura pe Lună şi poţi lua cu tine doar 3 obiecte. Numeşte, scrie, desenează aceste obiecte, argumentează: de ce anume aceste obiecte?
    – Numai presupune că eşti prima persoană care te-ai întâlnit cu Omul-Păianjen şi poţi să-i adresezi 3 întrebări. Care vor fi ele? Compară răspunsurile cu ale altor copii din grupă/ familie, a membrilor familiei.
    – Numai presupune că timp de o oră ai putea fi oricine în lume. Cine ai fi? Ce ai face? De ce?

  • Jocul „Ce s-ar întâmpla dacă…..”

    În diverse etape ale unor activităţi copiilor li se cere să dea răspunsuri, bazate pe o analiză critică a unui fapt rar întâlnit sau posibil, o prezumtivă situaţie critică, la întrebări de tipul:
    – Ce s-ar întâmpla dacă:
    … fiecare legumă ar avea gust de ciocolată?
    … ai putea zbura?
    … nu ar exista ceasuri?
    … ai putea vedea prin întuneric?
    … nu ar mai exista apă pe pământ?
    … ar fi mereu noapte?
    … n-ar mai exista nici un mijloc de transport?
    … roţile mașinilor, autobuselor ar fi de formă pătrată sau triunghiulară?
    …toţi oamenii ar semăna între ei?
    … nu ar mai exista apă pe pământ?
    … ar fi mereu noapte?
    … n-ar mai exista nici un mijloc de transport?,
    Întrebări care le solicită copiilor capacitatea de a evalua costul, durata, capacitatea/volumul, cantitatea unor acţiuni/ obiecte, pe care le cunosc sau le-au efectuat în lipsa acestora:
    – Ce are capacitate mai mare? – o cană, un butoi, o găleată, un pahar,un bol,o sticlă etc.
    – Ce este mai ieftin ? – o jucărie, un peştişor, o bicicletă etc.
    – Ce durează mai mult?- să mănânci o îngheţată, să înveţi o poezie, să ieşi afară la joacă etc.

  • Jocul „Ce ai face dacă”:

    … ai locui singur?
    … ai avea avion?
    … ai fi mare?
    … ai avea un car condus de melc?
    … ai prinde un iepure cu coada lungă şi fără urechi? Etc.

  • Jocuri „Probleme”

    Jocurile din această categorie urmăresc atenția copilului la text și detalii:
    – Mama lui Tudor are trei felii de prăjitură. Dacă Tudor aduce acasă un coleg pentru a se juca împreună , vor fi destule felii de prăjitură pentru fiecare? Va primi fiecare câte o felie? Da? Nu? De ce? Cum vei proceda?
    – Pisica lui Andrei are doi pisoi. Câte pisici are Andrei în total? Câte îi vor rămâne după ce vărul său Răzvan va lua acasă un pisoi? Andrei mai are şi un cal. Câte animale are acum în total?
    – Ionel are două surori. Dacă mama sa a cumpărat câte un măr pentru fiecare copil, câte mere a cumpărat mama?
    – Sorina şi Ioana au trei scoici. După ce au mai găsit o scoică câte au în total? Două dintre ele sunt scoici în care se aude marea. Câte sunt scoici în care nu se aude marea? Dacă fiecare dintre ele îşi face câte un colier câte scoici ar putea avea fiecare în colier?

    În rezolvarea acestor probleme copiilor li se cere nu numai să rezolve operaţiile aritmetice sugerate de textul problemei, dar și să motiveze logic sau să găsească două sau mai multe soluţii corecte în funcţie de interpretarea unor elemente din enunţul dat. Astfel, modul de expunere din prima problemă îi provoacă pe copii să ceară lămuriri cu privire la conţinutul cuvântului „fiecare” (se referă la fiecare persoană sau la fiecare copil?) – în funcţie de răspunsul sau interpretarea pe care o dau problema are două rezolvări corecte, dar şi două motivaţii logice argumentate.
    Fiecare enunţ îl determină pe copil să pună întrebări, să-şi pună întrebări, să asculte păreri, să depună efort pentru a înţelege, să caute răspunsuri, dar şi să accepte motivaţia logică sau rezolvarea propusă de un alt copil sau adult, să-şi recunoască soluţia invalidă, să fie dispus să caute în continuare şi treptat să surprindă aşa-zisele capcane, gândirea sa raţionând spre subtilitate, câştigând în profunzime şi flexibilitate.

  • Jocuri de redactare a povestirilor având atât începutul cât şi sfârșitul lor:

    – Pe stradă trecea o maşină… de aceia Azorel mi-i cel mai bun prieten.
    – Afară ningea şi era foarte frig… de aceia pisica noastră a rămas fără cină.
    – Tata mi-a cumpărat o bicicletă…. şi acum ştiu bine să cânt la fluier.

    Enunţurile de mai sus presupun un răspuns prin care copiii să facă asociaţii logice între două obiecte, evenimente, lucruri, întâmplări, să identifice unele calităţi ale acestora, să facă comparaţii, să dea soluţii la cerinţele inedite.

    Prin răspunsul la întrebări de tipul: Ce ai face dacă te-ai lovi căzând cu bicicleta? Cum îţi dai seama dacă e grav? Dacă ar fi un alt copil în locul tău, cum l-ai ajuta?… Într-un colectiv de copii este şi Andrei, un băieţel prost îmbrăcat, nu are jucării să se joace, nici creioane colorate nu are, deşi îi place mult să deseneze. Nu are nici prieteni în grupă. Cum crezi de ce i se întâmplă toate acestea? Cum să-l ajutăm?………….. se urmăreşte dezvoltarea spiritului critic din perspectiva educaţiei civice, dorind ca să fie pregătit să relaţioneze activ cu mediul în care trăieşte (şcolar, social, cultural) şi să-şi controleze reacţiile într-o situaţie limită care ar putea apărea, fiind ştiut că găsirea de soluţii optime în astfel de situaţii critice ţine de stăpânirea de sine şi de viteza cu care poţi lua o decizie.

Jocuri pentru dezvoltarea gândirii logice (5-7 ani)

  • Jocul „Confecţionarea moriştii de vânt”

    Materiale: carton subţire, plastilină, o sticlă din plastic străvezie, foarfece, riglă, creion, clei, un container de la iaurt, ţintă cu gămălie.
    Activitatea – propuneți copilului să efectuieze următoarele:
    1. Fă o gaură în centrul containerului de iaurt. Introdu un creion scurt în gaură astfel ca capătul radierei să iasă în afară.
    2. Decupează din carton patru triunghiuri mici. Apoi decupează un triunghi de 2,5 cm şi altul puţin mai mare.
    3. Lipeşte cele patru triunghiuri la baza containerului de iaurt astfel ca ele să indice 4 direcţii diferite.
    4. Ia un pai şi cu foarfecele despică capetele acestui pai. Introdu câte un triunghi în fiecare deschizătură. Ambele triunghiuri trebuie să fie îndreptate în aceeaşi direcţie.
    5. Înfige ţinta în mijlocul paiului ca să treacă prin radieră. Încearcă şi vezi dacă morişca ta se învârte uşor.
    6. Modelează din plastilină un cerc ce ar servi drept suport pentru morişcă şi plaseaz-o în ea.

  • Jocul ”Obiectele care se scufundă şi care plutesc”

    Scopul: în acest experiment copiii vor descoperi, că unele obiecte se scufundă, iar altele plutesc la suprafaţă.
    Materiale: două tave, fise, un ulcior cu apă, cadă sau container mare, creion sau marker. Obiecte care plutesc/care se scufundă: dopuri, hârtie, frunze, monede, baloane, roci, cuburi de gheaţă, , pene, burete etc.
    Pregătirea:
    1. Puneţi într-o cadă sau într-un container obiecte care plutesc şi cele care se scufundă, de exemplu dopuri, frunze, monede, roci, etc.
    2. Umpleţi cada cu apă (aprox. 10 cm.).
    3. Veţi avea nevoie de două tave pentru a sorta obiectele. Lipiţi pe aceste tave câte o fisă. Pe una din fise scrieţi “plutesc”, iar pe cealaltă “se scufundă”.
    Activitatea: Copiilor de 3-4 ani li se vor oferi mai multe şanse senzorial-motorii pentru a explora apa. Explorând, ei vor descoperi că unele obiecte plutesc pe suprafaţa apei, pe când altele se scufundă.
    Copiii de 5-6 ani pot deja prezice, dacă un obiect va pluti sau se va scufunda. Dacă se va identifica ce fel de obiect este. Rugaţi copiii să plaseze obiectul dat în tava cu fișa respectivă: “pluteşte”, “se scufundă”.
    – Îi puteți încuraja pe copiii mai mari să selecteze din grupa de obiecte şi să încerce să
    prezică, care din ele vor pluti şi care se vor scufunda.
    – Adăugaţi sare în apă. Urmăriți: Care obiecte plutesc în apa sărată? Care se scufundă?

  • Jocul „Substanţele solide”

    Scopul: apa dizolvă unele substanţe, însă alte substanţe sunt insolubile – în acest experiment copiii vor descoperi care substanţe se dizolvă şi care nu se dizolvă.
    Materiale: ziar, un ulcior cu apă, substanţe solubile – sare, zahăr, nisip etc. , linguri, ceşti cu apă, castronaşe, creion sau marker, hârtie.
    Pregătirea:
    1. Întindeţi un ziar pe masă. Plasaţi trei ceşti cu apă (sau mai multe, în cazul în care utilizaţi mai multe substanţe decât cele trei propuse – sare, zahăr, nisip) în faţa copilului.
    2. Alegeţi substanţele cu care veţi experimenta: sare, zahăr, nisip, etc. puneţi aceste substanţe în castronaşe.
    3. Faceţi un tabel simplu. Împărţiţi tabelul în două coloane. În prima coloană scrieţi substanţele solubile, în cea de a doua – cele insolubile.
    Activitatea: “Hai să vedem ce se întâmplă atunci când adăugăm puţină sare în una din ceşti. Amestecă sarea. O poţi vedea? Unde este ea? Poţi să înmoi degetul în ceaşcă şi să guşti. Ce gust are apa? Sarea nu mai poate fi văzută. Ea s-a dizolvat”. Repetați acest proces utilizând zahăr, nisip, alte substanţe solubile. Utilizați tabela pentru a înscrie observările.
    După ce ați experimentat discutaţi cu copilul şi trageţi concluziile respective.

  • Jocul „Lemnul pluteşte?”

    Când aţi efectuat experienţe cu obiecte care plutesc pe apă şi care se scufundă, aţi observat că bucăţile de lemn plutesc uşor pe suprafaţa apei. Dar ştiţi voi oare, că unele tipuri de lemn se scufundă în apă ? Lemnul de stejar sau arţar plutesc uşor pe suprafaţa apei, însă lemnul de mahon este doar “susţinut” de apă. Lemnul de abanos deloc nu pluteşte, deoarece este mult mai dens decât apa. Încercați în plan experimental.

  • Jocul „Trucul “oul magic”

    Apa sărată este mult mai densă decât cea dulce, iată de ce este mai uşor de înotat în ea. Puteţi utiliza acest fapt ştiinţific pentru a desăvârși un truc cu oul magic.
    Materiale: două pahare, sare, două ouă.
    Activitate: umpleţi un pahar pe jumătate cu apă şi puneţi în el 10 linguriţe de sare cu vârf. Mestecaţi bine sare în pahar. Apoi luaţi un alt pahar şi umpleţi-l pe jumătate cu apă dulce. Luaţi două ouă şi încercaţi să le daţi drumul în cele două pahare. Veţi descoperi, că oul care se află în paharul cu apă sărată va pluti în apa sărată, deoarece el este mai puţin dens decât ea. Oul ce se află în paharul celălalt se va scufunda, deoarece el este mult mai dens decât apa dulce.

  • Jocul „Gheața necesită spaţiu”

    Umpleţi un pahar cu apă. Pe suprafaţa apei puneţi un cub de gheață. Cum credeţi, ce se va întâmpla când cubul de gheață se va topi ? Va curge apa peste marginile paharului ? Urmăriți, observați împreună cu copilul.
    Concluzie: Atunci când cubul de gheață se topeşte, apa din pahar rămâne la acelaşi nivel. Aceasta are loc din cauza că apa din cubul ce s-a topit ocupă mai puţin spaţiu decât însăși gheața.

  • Jocul „Atinge punctul”

    Pe o foaie de hârtie desenaţi un punct şi puneţi hârtia pe o masă în faţa Dvs. la aproximativ 75 cm. Aşezaţi-vă la masă şi cu o mână acoperiți un ochi, iar cu cealaltă încercaţi să atingeţi punctul de pe foaie, utilizând creionul.
    Veţi vedea că este destul de complicat să atingi punctul cu exactitate de la prima încercare, deoarece nu puteţi presupune distanţa exactă doar cu un singur ochi. Veţi utiliza ambii ochi pentru a găsi poziţia exactă a lucrurilor.

  • Jocul „Evaporarea”

    Materiale: două borcane de aceeaşi formă şi mărime, foiţă metalică (de aluminiu), un marker.
    Activitate: Umpleţi două borcane cu apă (ambele pe jumătate). Controlaţi ca nivelul apei în ambele borcane să fie la fel şi marcaţi nivelul cu un marker pe suprafaţa exterioară a borcanelor. Acoperiţi unul din cele două borcane cu o foiţă metalică. Puneţi borcanele într-un loc cald pentru câteva zile. Apoi controlaţi din nou nivelul apei. În care borcan este mai puţină apă ?
    Cum funcţionează: Căldura face ca apa să se evapore în ambele borcane. Însă foiţa de aluminiu stopează vaporii de apă, astfel nivelul apei rămâne mai sus în acest borcan.

  • Jocul ”Câte creioane?”

    Puneţi pe masă un pahar cu apă, iar în dosul lui un creion (în picioare, aprox. 30 cm). Când veţi privi din pahar, veţi vedea imaginile a două creioane în el. Închideţi ochiul stâng, creionul din partea dreaptă va dispărea; închideţi ochiul drept şi va dispărea creionul stâng.

  • Jocul ,,Amestecă uleiul cu apă şi vezi ce se întâmplă”

    Puneţi puţin ulei şi apă într-un borcan. Închideţi bine borcanul cu un capac şi zdruncinaţi-l puternic.
    Când veţi pune borcanul pe masă, uleiul şi apa se vor separa.
    Concluzie: Apa şi uleiul niciodată nu se amestecă.

  • Jocuri de logică

    Folosind cărţi de joc clasice, puneţi-l pe copil să facă diferite grupări (de exemplu, pornind de la pachetul cu cărţi amestecate, să aleagă toate cărţile de roşu sau toate cele de pică etc.). Într-o a doua etapă, puteţi realiza secvenţe logice. Pentru început, succesiuni de genul roşu/negru/roşu/negru…, sau roşu/negru/negru/roşu/negru/negru…, apoi grupuri care au în vedere cunoaşterea cifrelor: 2/3/4/5/6… de inimă sau de treflă; apoi combinând 2 roşu/3 negru/4 roşu/5 negru… De fiecare dată, jocul constă în găsirea de către copil a cărţii care urmează logic după ultima pe care aţi pus-o.
    Pentru ca jocul să fie accesibil copilului, aveţi grijă să îi daţi posibilitatea de a alege o soluţie din patru cărţi diferite (trei rele şi una bună).

  • Jocuri Experimente/Explorări

    Experimentul – procedeul de cercetare care constă în provocarea intenţionată a unor fenomene în condiţiile cele mai propice pentru studierea lor şi a legilor pe care le guvernează; observaţie provocată. Cel mai bine învaţă copiii “văzând şi făcând”. Părinţii nu trebuie să fie persoana care oferă răspunsul corect, el trebuie să creeze o atmosferă de lucru în cadrul căreia copilul să fie participant activ în căutarea răspunsului corect. Beneficiind de o îndrumare adecvată copiii îşi dezvoltă capacitatea de a gândi critic, de a observa şi a descoperi explicaţii a fenomenelor pe care le observă.
    Organizând diverse experimente, părinţii le pot adresa copiilor întrebări cu final deschis de tipul:
    – Ce îmi poţi spune despre aceasta?
    – În ce alt mod ai putea s-o faci?
    – Câte asemănări poţi găsi între aceste două obiecte? Câte deosebiri?
    – Cum crezi că ai putea să afli?
    – Ce crezi că s-ar întâmpla dacă…?
    – Explică-mi ce ai făcut. Credeai că se va întâmpla aşa ceva? etc.

  • Jocul „Experimentarea cu burete”

    Scopul: în această activitate copiii vor descoperi că apa are greutate.
    Un burete îmbibat cu apă va cântări mai mult decât un berete uscat? Experimentând, copiii vor descoperi că greutatea unor materiale creşte atunci când se adaugă apă. Măsurarea este o pricepere şi deprindere matematică, şi această activitate va dezvolta la copii înţelegerea noţiunii de greutate.
    Materiale: ziar, două burete (de aceeaşi mărime) un cântar, un ulcior cu apă.
    Pregătirea: 1. Întindeţi ziarul pe masă. 2. Puneţi cântarul alături de cada cu apă.
    Activitatea: Invităm copilul în jurul cântarului şi a ulciorului cu apă. Care este funcţia cântarului? Hai să vedem ce se întâmplă atunci, când înmuiem un burete în apă şi apoi să-l cântărim. Care burete este mai greu? Cel ud sau cel uscat?

  • Jocul „Magneți: Da Sau Nu”

    Scopul: activitatea de sortare şi clasificare o obiectelor lărgeşte orizontul de cunoaştere al copiilor în ceea ce priveşte conceptul despre magnetism. Prin explorarea activă cu un magnet şi mai multe obiecte, copilul va descoperi că magneţii atrag unele obiecte şi resping altele.
    Materiale: Colectaţi o varietate de materiale pentru experimentare – alegeţi obiecte care vor fi atrase de magnet şi care vor fi respinse. De exemplu: dopuri, monede, o lingură de metal, roci, chei, beţe, clame, capse, capace pentru sticle etc. De asemenea, veţi avea nevoie de: magneți, două fișe, două tave.
    Activitatea: copiii (în special cei mici) au nevoie de timp pentru a explora şi descoperi. Foarte curând ei vor descoperi, că unele obiecte vor fi atrase de magnet, iar altele nu. Mai tîrziu, veţi face o altă selecţie de obiecte, copiii vor putea deja prezice care obiecte vor fi atrase de magnet şi care nu. După ce copilul a încercat să prezică dacă obiectul va fi atras de magnet sau nu, puteţi să-i demonstraţi acest lucru, apropiind obiectul dat de magnet.

  • Jocul ”Nivele”

    Materiale: miere, nuci, roşii mici, ulei vegetal, cerneală, un container mare din plastic străveziu, lingură, ulcior, jucării din plastic, obiecte din metal, radieră, paste făinoase crude, bobiţe etc.
    Activitatea – propuneți copilului să efectuieze următoarele:
    1. Foarte atent toarnă mierea în container, lăsând-o să se prelingă pe dosul lingurii.
    2. Toarnă ulei vegetal, apoi – apa colorată.
    3. Aşteaptă până când lichidele s-au aşezat în straturi. Apoi dă drumul la obiecte în container ca să vezi care din ele vor pluti.
    Concluzie: Lichidele se vor separa în trei straturi cu mierea la fund, apa la mijloc şi uleiul de-asupra apei. Aceasta se întâmplă deoarece unele din ele sunt mai puţin dense decât altele. Unele obiecte pe care le-aţi pus în container se vor scufunda, altele vor pluti la diferite nivele în dependenţă de greutatea lor. obiectele plutesc cel mai bine în lichide dense, deoarece acestea le susţin cel mai bine greutatea.

  • Jocul „Descompunerea culorilor”

    Materiale: un ulcior cu apă, un pahar, foarfecă, trei farfurioare, marchere, sugativă, bombonele din ciocolată, o jumătate de lingură de sare.
    Activitatea – propuneți copilului să efectuieze următoarele:
    1. Decupează din sugativă un dreptunghi mare şi răsuceşte-l într-un tub, pe care-l vei pune în pahar.
    2. Desenează cu ajutorul markerelor pete de diferite culori la o distanţă nu prea departe una de alta.
    3. Toarnă puţină apă în pahar şi amestecă sarea. Răsuceşte sugativa în formă de tub şi pune-o în picioare în pahar.

  • Jocul „Experienţa cu bomboane”

    Activitatea – propuneți copilului să efectueze următoarele:
    1. Alege trei culori pentru a experimenta. Pune câte cinci sau şase bomboane de aceiaşi culoare în fiecare farfurioară. Adaugă câteva picături de apă în fiecare farfurioară
    2. Agitați farfurioarele astfel ca bomboanele să coloreze apa în culoarea respectivă.
    3. Taie trei dungi din foaie de sugativă. Pune câte o fâșie în fiecare din cele trei farfurioare astfel, ca capetele fâșiilor să se înmoaie în apă.
    Concluzia: Pigmenţii de pe bomboane sunt absorbiţi de sugativă şi se separă. Unele culori conţin doar un pigment.

Jocuri pentru dezvoltarea cognitiva a copiilor (3-7 ani)

  • Jocuri de identificare (după o imagine)

    • Arată-mi o frunză uscată, o ciupercă, un dovleac, un tufiș!
    • Arată-mi o gâsca sălbatică, o veveriță, un arici, un papagal, o pisica!
    • Arată-mi unde se mătură frunzele uscate, unde se lucrează cu un târnăcop, unde se citește, unde se telefonează!
    • Arată-mi o mașină de spălat, un aragaz, un fier de calcat, un televizor!
  • Jocuri de diferențiere (după culori)

    • Caută culorile (după imagine, sau din mediul ambiant). Exemplu
      • verde: fotoliu, pasăre, portiță de grădina, stropitoare, pulover
      • roșu: … galben: … negru: …
    • Ce obiecte (roșii / verzi / galbene / negre, etc) vezi în imagine? Arată-mi-le! Denumește-le!
    • Ce culoare are……barba lui Sandu?
    • Ce culoare are … (cu întrebări compuse)
      … canapeaua pe care stă ursulețul de pluș (portocaliu cu dungi roșii)?
      … furtunul din debaraua cu unelte? (galben cu zigzag-uri verzi)?
      … pantalonii puși la uscat în bucătărie? (roz cu inimioare roșii)?
  • Jocuri de diferențiere după mărimi

    Propuneți copilului să determine mărimea a 2 obiecte utilizând comparația mare vs mic

    • Mașina este mare, căruciorul este…(mai mic)
    • Masa de bucătărie este mai mare, masa de grădina este… (mai mică)
  • Jocuri de diferențiere după cantități

    Propuneți copilului să numărați împreună câte obiecte sunt în imagine (orice obiecte văzute în imagini sau în mediul în care se află copilul)

    • Cate obiecte sunt in imagine? (copilul numără singur și ne spune rezultatul)
    • Din care obiecte sunt atâtea câte îți arăt? (arătam numărul cu degetele sau cu zaruri)
    • Din care obiecte sunt atâtea cate îți spun? (anunțăm numărul în glas)
  • Jocuri de diferențiere după forme

    Propuneți copilului să vă arate forme identice cu cea pe care i-o arătați (cerc – în bază de tablou, sau din mediul în care se află copilul). Caută obiecte în formă de cerc, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi

  • Jocuri pentru dezvoltarea vocabularului

    Propuneți copilului să vă numească obiecte din mediul ambiant, cărți, imagini,
    tablouri.

    • Arată-mi……o ciupercă, un castravete, o ceapă, un măr etc.
    • Ce obiecte vezi în imagine? (denumirea substantivelor – masă, carte, copil)
    • Caută în imagine! (mămica cu bebeluș, pasărea din hrănitoare)
    • Ce face…? (denumirea acțiunii/verbul) (Arătăm persoana care face acțiunea, iar copilul o denumește – cară, mătură, stă întins, privește, mănâncă).
  • Jocuri pentru orientarea în spațiu

    Propuneți copilului să determine locul obiectelor din mediul înconjurător, imagini.

    • Ce vezi sus, jos și în mijlocul imaginii?
    • Veverița este mai sus, Pisica este…(mai jos).
    • Ce se găsește la stânga sau la dreapta ta, lui/ei; în față, în spatele tău, lui/ei?
    • Înspre ce parte se îndreaptă, înspre ce parte se uită? (sus-jos, la stânga – la dreapta).
    • Ce se găsește lângă fotoliul verde? Cine se află în fața stației de autobuz?
  • Jocuri de enumerare a obiectelor dintr-o anumită categorie

    Târnăcopul este o unealta. Caută și alte unelte în imagine (ciocan, sapă, roabă)

  • Jocul „Asemănări”

    • Aceasta este o frunza roșie. Caută-mi una identică.
    • În fotoliu este o pernă. Vezi și alte perne în imagine?
  • Jocul „Luarea deciziilor”

    • În debara sunt rachete de badminton. Adevărat sau fals?
    • În colivia mare nu se află nici-o pasăre. E adevărat?
  • Jocul „Perechi opuse”

    • Puii de pisică sunt mici, mama lor este… (mai mare).
    • Conducta din stânga este mai groasă, cea din dreapta… (mai subțire)
    • Căpșunile sunt dulci, merele sunt…(acre)
  • Jocul „Cauză-efect”

    • Muncitorul a dat cu târnăcopul în conductă, de aceea …
    • Câinele a sărit în grămada de frunze uscate, de aceea…
    • Veverița a furat o ciupercă pentru că…
  • Jocul ”Eliminări”

    • Caută un bărbat care să nu aibă/are par…
    • Caută un vehicul care nu merge pe șosea…
  • Jocul „Recunoașterea situațiilor”

    • Ce s-a întâmplat când…..?
    • Adina și Sandu au tăiat dovleacul și l-au ridicat. De ce?
    • A apărut o fântână arteziana în curte. Ce s-a întâmplat oare?

Jocuri pentru dezvoltarea memoriei (3-7 ani)

  • Jocuri de dezvoltare a memoriei verbale

    • Se închide cartea, se enumeră obiectele care trebuie căutate, apoi se deschide din nou cartea:
      – Caută acea cameră unde se găsesc mere deasupra dulapului.
      – Caută liliacul din mansardă.
    • Se enumeră cât mai multe obiecte și se cere copiilor să le găsească în imagine (dacă le cerem să găsească obiectele în ordinea enumerării lor, se dezvoltă și memoria serială)
      – Caută ciuperci, mere, măceșe, dovleac mic, dovleac mare.
  • Jocuri de dezvoltare a memoriei vizuale

    Examinați imaginile dintr-o carte – Privește atent lucrurile din jurul mașinii care matură strada (se închide cartea) și spune:

    • Avea barbă șoferul mașinii?
    • Ce animal sărea printre frunzele uscate?
    • Ce culoare avea mașina?
  • Jocuri pentru dezvoltarea memoriei seriale (enumerări)

    Rugați copilul să arate și să denumească obiectele de la stânga spre dreapta – vase de pe raftul din bucătărie, unelte din debara, creioane, cărți, jucării etc.

Jocuri distractive (3-7 ani)

  • Jocul „Ghicește melodia”

    Regula e simplă: puteți juca pe echipe sau în 2, 3 participanți. Cineva din echipa 1 fredonează o melodie, cei din echipa 2 trebuie să o ghicească. Sau alegeți un cântător și două echipe de ghicit – câștigă punctul echipa care ghicește melodia prima.
    Dacă vreți să faceți lucrurile și mai amuzante, cântătorul poate să cânte cu jeleuri în gură sau cu gura închisă.

  • Jocul „Ghicește obiectul din ciorap”

    La fiecare rundă, ascundeți într-un ciorap mare, din acela de lână, un obiect anume. Ciorapul trece pe la toată lumea pentru a fi pipăit. După ce toți pipăie, cine ghicește primul exact ce obiect e în ciorap câștigă un punct. Repetați de câte ori doriți!

  • Jocul „Dansul cu grăsuți”

    Toți jucătorii își pun sub bluză câte o pernă grăsuță. Jucătorii, astfel, fac concurs de trecut pe sub ghirlanda/ sfoara ținută de cei pe care ,,nu-i lasă șalele” să se înscrie în concurs. Se trece cu burta în sus, în picioare, cu mișcări de dans. Ghirlanda/ sfoara coboară tot mai jos la fiecare rundă.

  • Jocul „Borcanul cu dorințe”

    Acesta nu e neapărat un joc cât poate fi o tradiție de familie, mai ales de sărbători. Fiecare membru al familiei pune într-un borcan anume câteva bilețele cu dorințe. Cel ce extrage bilețelul trebuie să realizeze dorința. Scrieți dorințe ușor realizabile, amuzante.

  • Jocul „Mimă și pantomimă”

    Faceți mai multe bilețele scrise sau desenate cu personaje și obiecte din poveștile cunoscute (fata babei, cucoșul, gogoașa etc). Apoi vă împărțiți în două echipe și mimați pentru partenerii de echipă cuvântul extras de echipa adversă.

  • Jocul „Desen cu ochii închiși”

    Legați-vă la ochi, desenați pe o foaie ce decide o persoană care nu joacă. Apoi colorați desenul, tot legați la ochi. Câștigă toată lumea, că e super amuzant!

  • Jocul „Umple ciorapul”

    Toți jucătorii primesc câte un ciorap de dimensiuni asemănătoare. Într-un minut, jucătorii trebuie să înghesuie în ciorap cât mai multe obiecte pe care le găsesc în jur. La final, se numără toate obiectele din ciorap. Cine a reușit să bage cele mai multe, câștigă!

  • Jocul ”De-a v-ați ascunselea”

    Participă toți membrii familiei. După o numărătoare (la alegere) decideți cine caută, cine se ascunde. Cel ce este găsit primul, îi caută pe ceilalți.

  • Jocuri de construcție din Lego.

    După ce construiți, propuneți copilului să numărați piesele de culoare albă, roșie, albastru, etc; să dea denumire piesei, să spună la ce-i va folosi/ ce poate face cu ea etc.

  • Jocuri de interpretare/imitare

    Puneți un CD cu o poveste și ascultați-o împreună cu copilul, iar mai apoi faceți o scenetă în care să interpretați personajele din poveste.

  • Jocuri de luptă cu perne

    Puneți perne în pat, pături și plapome pe lângă (sau pe podea) și provocați-l pe copil la o luptă Sumoo sau Peter Pan împotriva Căpitanului Hook, Cowboy împotriva Indienilor, etc. Lăsați-l să va învingă și spuneți-i că vă predați.

  • Jocul „Comanda trei!”

    De cele mai multe ori, copilul are tendința de a uita să urmeze toate instrucțiunile pe care le primește la un moment dat.
    Pentru a-l obișnui să fie atent la instrucțiunile respective, mai ales cele legate de rutina zilnică (cum ar fi să se dezbrace de pijama, să-și ia hainele de casă și să aducă în bucătărie paharul cu apă ce a stat în camera sa peste noapte), implicați-l în următorul joc.
    Practic, jocul „Comandă trei” va fi o comasare a trei dintre activitățile zilnice pe care copilul trebuie să le facă. Astfel, în loc să-i spuneți: Dezbracă-te de pijama, îmbracă-te cu hainele de stat în casă și vino la bucătărie cu paharul din camera ta!, precizați doar: „Comanda trei!”. Copilul va ști imediat ce are de făcut și vor crește șansele să parcurgă toate etapele rutinei de dimineață, fără ca Dvs. să fiți nevoit/ă să-i repetați mereu ce are de făcut. Puteți folosi „Comanda trei!” pentru orice alte activități de zi cu zi, determinându-l pe copil (de la 3 ani în sus) să fie ordonat și receptiv întreagă zi. Dați-i și lui ocazia să folosească această comandă cu Dvs., dar cu activitățile pe care le dorește el.

  • Jocul „Cât de atent poți fi?

    Pentru a vă juca astfel, veți avea nevoie de mai multe obiecte de prin casă, pe care le vei așeza pe o tăviță. Participanții (copiii cu vârstă mai mare de 4 ani și membrii familiei) vor trebui să se uite, pentru un anumit timp, la obiectele de pe tavă, după care acoperiți obiectele cu un prosop sau cu un șervet.
    Spuneți-le copiilor/participanților să deseneze obiectele de pe tăviță, în ordinea în care sunt așezate acolo. Urmăriți cine va reuși să identifice, în ordinea corectă, cele mai multe obiecte.
    Astfel, participanții își vor exersa capacitatea de atenție, ci și memoria vizuală.

  • Jocul „Încearcă să reproduci ceea ce ai auzit!”

    Invită-ți copilul (de la 3 ani în sus) să asculte o poveste scurtă și simplă. Aveți grijă ca, după fiecare pasaj semnificativ al poveștii, să opriți înregistrarea și să-l rugați să reproducă ceea ce a ascultat până în acel moment. Observă cât de fidel poate reda ceea ce a auzit.
    Dacă vă dați seama că micuțul se descurcă bine, puteți opta pentru povești mai complexe. Implicându-l în această activitate îl veți ajuta nu numai să-și îmbunătățească atenția, ci și capacitatea de concentrare. Mai mult, este o ocazie bună pentru a-și îmbogăți vocabularul.

  • Jocul „Spune-mi ce lipsește!”

    Jocul se poate adresa atât copiilor mai mici (începând cu vârstă de 3 ani), cât și celor mai măricei (de la 4 ani în sus). Tot ce veți avea de făcut este să puneți la dispoziția copilului mai multe obiecte. Pentru cei mai mici, înșirați 3-4 obiecte, printre care să existe deosebiri clare. În schimb, pentru cei mai mari folosiți obiecte de aproximativ aceeași dimensiune și formă.
    Lăsați-l să le privească un anumit timp. După aceea spuneți-i să închidă ochii/ legați-l la ochi, în timp ce veți lua un obiect din șir. Când deschide ochii/ îl dezlegați la ochi, rugați-l să vă spună ce lipsește.

  • Jocul „20 de întrebări”

    Un jucător se gândește la un obiect, spunându-le celorlalți doar daca este animal, plantă sau corp solid. Apoi ceilalți jucători pun întrebări a căror răspunsuri pot fi Da sau Nu.
    De exemplu, dacă obiectul este o mașină (de obicei corp solid), jucătorii vor întreba: Este mai mare decât un calculator? sau Se poate mișca? Rezultatul/ Obiectivul: Să afle răspunsul, utilizând mai puțin de 20 de întrebări.

  • Jocul „Categorii”

    Un jucător numește o “categorie” și ceilalți jucători numesc pe rând obiecte care aparțin acelei categorii. Aria poate fi largă, precum “animale” sau restrânsă “tipuri de caței”. În mod normal, aplauzele țin ritmul astfel, încât jucătorilor să nu le ia o veșnicie/ să nu le ia prea mult pentru a veni cu un răspuns. Categoria aleasă determină dificultatea jocului. Jocul continuă până când jucătorii rămân fără indicii pentru acea categorie.

  • Jocul „Geografie”

    Fiecare jucător spune numele unui loc (oraș, stat, țară, etc.) care începe cu ultima literă a locului denumit de jucătorul de dinainte.
    De exemplu: Primul jucător spune Spania. Al doilea jucător numește un loc care începe cu A, precum Austria. Al treilea jucător menționează Australia.
    Jocul continuă atâta timp cât poți numi un nou loc.

  • Jocul „Geamantanul bunicii”

    Fiecare jucător începe cu aceeași propoziție: I-am pregătit geamantanul bunicii și am pus în el…. Jucătorul completează propoziția cu un cuvânt care începe cu litera A.
    De exemplu: I-am pregătit geamantanul bunicii și am pus în el un aligator. Următorul jucător repetă propoziția și trebuie să adauge un cuvânt care începe cu litera B: I-am pregătit geamantanul bunicii și am pus în el un aligator și o banană. Pe rând, fiecare jucător trebuie să-și amintească ce au spus jucătorii de dinainte și să adauge un obiect care începe cu următoarea litera a alfabetului.

  • Jocul „Fă exercițiul după litera cu care începe numele tău”

    Regula jocului. Participă toți membrii familiei.
    Activitate: Găsește literele care se conțin în numele tău și îndeplinește exercițiile
    A – Te învârți de 2 ori
    N – Mergi ca un soldat 20 secunde
    B – Sari ca un iepuraș 1 minut
    O – Sari într-un picior de 8 ori
    C – Zboară ca o pasăre
    P – Mergi pe burtă 2 minute
    D – Mergi cu spatele 3 pași
    Q – Caută 5 obiecte verzi, țopăind
    E – Sari cu mingea de 10 ori
    R – Rostogolește mingea de 4 ori cu nasul
    F – Mergi pe genunci 1 minut
    S – Dă din mâini pe lateral ca o pasăre timp de 1 minut
    G – Mergi pe vârfuri 1 minut
    T – Mergi ca un pitic 2 minute
    H – 2 flotări
    U – Sari ca un cangur de 9 ori
    I – 10 genoflexiuni
    V – Alergare pe loc 1 minut
    J – Sari de 4 ori peste o jucărie
    W – Sari din bucătărie până în următoarea cameră pe ambele picioare
    K – Sari ca o broască de 4 ori
    X – Mergi pe vârfuri cu mâinile sus 1 minut
    L – Te rostogolește de 4 ori
    Y – Scutură mâinile timp de 15 secunde
    M – Rostogolește o minge cu bărbia
    Z – Scutură picioarele timp de 15 secunde

  • Jocul „Găsește spiridușii Moșului/obiectul ascuns!”

    Ascundeți prin casă, în prealabil, niște obiecte, apoi copilul/copiii trebuie să le găsească, cu ajutorul unor indicii (cald–rece, fierbinte). Rece reprezintă – departe de obiect, cald – aproape, fierbinte – lângă obiect.

  • Jocul „Împachetează cadoul”

    Toți jucătorii îmbracă mănuși de gătit sau dintre cele groase, cu un singur deget. Apoi trebuie, în maximum trei minute, să împacheteze un cadou cât mai frumos posibil, în hârtie de împachetat sau în ziare, prins cu scotch și decorat cu fundiță.

  • Jocul „Cursa cu globul/oul în lingură”

    Se așează un glob (de plastic) sau un ou fiert într-o lingură, apoi fiecare concurent trebuie să parcurgă un traseu anume prin casă, peste canapele, pe sub mese, eventual cântând o melodie, fără să scape globul/oul din lingură.

  • Jocul „Alfabetul de Crăciun/Paști”

    Jucătorii trebuie să zică pe rând la fiecare literă din alfabet un cuvânt sau o expresie care are legătură cu Crăciunul/ Paștele. De exemplu, la A: Adunare de familie. Iepuraș de paște, Cozonac, Ouă roșii, Brad. Colinde Daruri, Decorațiuni, Dorințe, etc.
    Cine nu știe să zică, dar ceilalți au zis câte un cuvânt, are un punct în minus. Cine adună cinci puncte minus pierde jocul.

  • Jocul „Cursa cu baloane și obstacole”

    Construiți un traseu cu urcat pe canapea, mers pe sub masă, trecut peste obstacole, perne, plușuri. Ok! Acum jucătorii trebuie să finalizeze traseul cu un balon între genunchi și câte un balon la subraț. Iese caraghios, dar amuzant!

  • Jocul „A ce miroase? Joc de ghicit după aromă.”

    Puneți în 5-6 borcane cu capac lucruri tematice: turtă dulce, nuci coapte, măr copt cu scorțișoară. Apoi copiii, legați la ochi, trebuie să ghicească a ce miroase fiecare borcan.

  • Jocul „Poți desface cadoul cu mănuși de gătit pe mâini?”

    De data asta, cu mănuși fără degete, de gătit sau de afară, trebuie să desfaceți pe rând niște cadouri bine împachetate. Dezvoltă dexteritatea mușchilor mici ai mâinii la copii.

  • Jocul „Dărâmă popicele”

    Puneți un măr sau o portocală într-un crac al unei perechi vechi de ciorapi/ ștrampi. Apoi vă puneți ciorapii/ ștrampii pe cap. Pe jos așezați din 20 în 20 de cm câte o sticlă de plastic de 0,5 l plină pe jumătate cu apă. Acum fiecare jucător încearcă să dărâme sticlele cu portocalele din ciorapi, pe care le folosiți ca pe niște buzdugane.

  • Jocul „Vânătoarea de comori”

    Jocul se poate juca cu monede, nasturi sau orice alte obiecte mici și identice. Cum ideal ar fi să folosim obiecte ceva mai curate, puteți folosi o mână plină de nasturi. Ascunde-ți într-o cameră nasturii în locurile cele mai trăsnite după care invitați copiii și alț
    I membri ai familiei să le găsească.
    Stabiliți un timp alocat jocului, dați-le tuturor câte un pahar din plastic pentru a aduna în el nasturii găsiți. Cine găsește mai mulți nasturi – este câștigător!

  • Jocul „ Ascultă lumea”

    Această activitate poate avea loc atât în interior cât și afară. Stați alături de copilul Dvs. sau spate-în-spate și închideți ochii. Concentrați-va asupra sunetele din jurul vostru. Ascultați lumea. Se poare auzi zbârnâitul frigiderului, un avion care zboară, lătratul câinilor, muzică din vecini sau un telefon care sună etc.
    Spuneți ceea ce auziți. Poate copilul să identifice toate sunetele? Este o metodă bună de relaxare, dar și interesantă.

  • Jocul „Aruncarea cărților”

    Aveți nevoie de o pălărie pe care să o așezați pe podea în mijlocul camerei.
    Participanții la joc (copilul și alți membri ai familiei) trebuie să stea la o distanță de cel puțin 1,5 m de pălărie, după care încercați să aruncați câte o carte de joc în pălărie. Monitorizați câte cărți au intrat în pălărie și câte nu (puteți face runde a câte 20 de cărți), apoi jucați din nou, încercând să vă îmbunătățiți rezultatele, atât ale Dvs., cât și ale copilului.
    Pentru doi jucători este ideal să aveți cărți de joc separate pentru a nu le încurca: roșu și negru.
    O altă varianta: Fiecare jucător primește câte un set de cărți de joc și, ori de câte ori unul dintre ei va nimeri o carte în pălărie, va mai avea dreptul la o aruncare. Iar la final, primul jucător care rămâne fără cărți este numit câștigător.

  • Jocul „Cutia misterelor”

    Alegeți un număr mare de obiecte și puneți-le într-o cutie mare de carton. Acoperiți-o cu o față de masă sau un prosop, astfel ca nimeni să nu poată vedea în cutie.
    Fiecare participant trebuie să aibă un creion și hârtie pe care va scrie/desena denumirea obiectelor. Jucătorii trebuie să bage mâna în cutie și să identifice obiectele. Când toată lumea a trecut pe la cutie se vor compara obiectele scrise de ei și se va atribui un premiu persoanei care a identificat corect cele mai multe obiecte.
    Sugestii: În cutie puteți include un animal de plastic, o mașină-jucărie, o păpușă Barbie, o crema pentru bronzat, o pereche de ochelari de soare, un costum de baie, o carte, o scoică, pene, etc.

  • Jocul „Desenele vorbitoare”

    Pentru această activitate veți avea nevoie de creioane sau markere și niște coli de hârtie. Atât Dvs., cât și copilul trebuie să creați un desen (despre orice, la doriință), iar apoi fiecare trebuie să îi spună celuilalt cât mai multe despre desenul respectiv, ca și cum desenul s-ar prezenta: ce culori a folosit, ce reprezintă fiecare formă desenată, etc.
    Opțiuni: pentru a încuraja această activitate, puteți alege unul din cele mai bune desene, și să le expuneți pe un panou.

  • Jocuri cu diverse obiecte din cutii de carton, colorați, decupați!

    Din cutii mari, sau mici puteți face case, mobilă, electrocasnice pentru jocul copiilor, pe care să le decupați, încleiați, decorați împreună cu copilul, ca acesta mai apoi să se joace în diverse jocuri de rol

  • Jocuri cu tuburile de hârtie igienică

    Dacă nu ați aruncat tuburile de hârtie igienică, înseamnă că aveți materialele necesare pentru o activitate foarte creativă și distractivă care este, pe deasupra, și educativă.
    Copiilor le este stimulată creativitatea și imaginația. Puteți folosi creioane coloare, carioci, lipici, foarfeca și să decupați și să colorați făcând diverse forme.
    Folosiți și alte cutii goale pe care le aveți la îndemână pentru a putea crea ceva cât mai divers.

  • Jocul “Statuia”

    Puneți muzică de dans și din când în când opriți muzică – participanții (copilul, alți membri ai familiei) trebuie să stea că o statuie, indiferent de poziție, atunci când muzica s-a oprit. Cine s-a mișcat iese din joc, ultimul rămas e câștigătorul.

  • Jocul „Ghicește numărul”

    Se alege un jucător care începe. El va scrie un număr între 1 și 100 și va avea grijă ca ceilalți să nu vadă numărul. După care va spune: Mă gândesc la un număr între 1 și 100. Următorul jucător va încerca să ghicească, iar primul răspunde „mai mare” sau „mai mic”, după caz. Apoi al treilea jucător va ghici și tot așa, în cerc, până cineva răspunde corect.
    Exemplu:
    Jucătorul 1: Mă gândesc la numărul …
    Jucătorul 2: Este 45?
    Jucătorul 1: Nu, mai mare
    Jucătorul 3: Este 74?
    Jucătorul 1: Nu, mai mare
    Jucătorul 4: Este 94?
    Jucătorul 1: Nu, mai mic
    Jucătorul 2: Este 93?
    Jucătorul 1: Nu, mai mic
    Jucătorul 3: Este 80?
    Jucătorul 1: Nu, mai mare
    Jucătorul 4: Este 83?
    Jucătorul 1: Ai ghicit!
    Opțiuni: Nu trebuie ca cifra să fie neapărat până la 100. Copiii mai mici se pot juca cu cifre cuprinse între 10 și 50, iar cei mai mari ar putea să ajungă și până la 500 sau chiar mai mult.

  • Jocul ”Gustă și ghicește”

    Este un joc, cu ajutorul căruia aveți ocazia să-l convingeți pe copil să guste diferite mâncăruri și să ghicească ce este. Alegeți câteva alimente (dulci, sărate, acre, amare, iuți) le puneți pe o farfurie, legați copilul la ochi cu o eșarfă și îi dați în gură un produs.
    El trebuie să ghicească ce este. Dacă nu reușește – atunci să descrie ce gust are, textura, consistenta și să spună dacă îi place sau nu. Dacă îi place și ghicește corect, îl lăsați să mănânce, dacă nu – va aștepta până când va răspunde corect. Recompensa este să primească produsul pe care l-a ghicit.

  • Jocul „Ghicește cuvântul”

    Materiale necesare: plăcute mici cu litere – multe. Tăiați o bucată de carton în pătrățele mici și scrieți pe fiecare câte o litera.
    În funcție de numărul de jucători, poate doriți să împărțiți copiii în echipe. Dacă aveți mai mult de 3 sau 4 echipe veți avea nevoie de o mulțime de litere!
    Alegeți o colecție de cuvinte, pe care credeți că fiecare copil sau echipă va fi capabil să le decodeze.
    Copiii mai mici vor avea nevoie de cuvinte simple și mai puține la număr, iar cei mai mari vor putea face față, probabil, cu 5 sau 6 cuvinte mai lungi. Încercați să dați o tema fiecărui grup de cuvinte. De exemplu:
    – Pentru copii mici, animale de fermă – rață, pisica, câine și vacă.
    – Pentru copii mai mari, animale de fermă – rață, pisica, câine, vacă, gâscă și găină.
    – Pentru grupuri mixte de copii, inclusiv adulți, animale – antilopă, gâscă, pui, girafă,
    leu, etc.
    Fiecare jucător sau echipa primește câte un teanc de litere, din care vor forma cuvintele lor, precum și un indiciu referindu-se la grup (toate acestea le veți găsi la fermă) sau la un singur cuvânt (are două stomacuri). Primul jucător sau echipa care decodează toate cuvintele, câștigă.
    Acest joc poate deveni destul de captivant! Odată ce copiii înțeleg cum se joacă, ei își pot seta mereu alte provocări.

  • Jocul ”Casa înainte și după”

    Dacă sunteți pe cale să faceți o curățenie generală în casă, de ce să nu surprindeți rezultatele pe camera video sau telefon?
    În primul rând, ajutorul dumneavoastră de încredere va trebui să filmeze în diferite camere și să surprindă provocările în materie de curățenie. Pe măsură ce copilul a terminat de filmat, el sau ea va trebui să va descrie cum arată încăperile și ce ar mai fi de făcut.
    Puneți temporar deoparte camera video/telefonul și ordonați împreună camerele. După ce ați terminat curățenia copilul le va filma din nou, de preferință în aceeași ordine că mai înainte.
    Vizionați împreună filmulețul!

  • Jocul „Magie cu monede”

    Acest joc simplu îi încânta pe cei mai mici, iar cei mari se simt mândri de faptul că pot juca.
    Așezați pe masă câteva pahare din plastic de diferite culori. Apoi ascundeți o monedă sub un pahar. Mutați repede locul paharelor și observați, dacă copilul dumneavoastră își poate da seama unde se află moneda. Din câte încercări va nimeni moneda?
    Pentru a vă distra și mai bine, puteți manevră paharele lângă marginea mesei și să scăpați, incidental, moneda în poală. Unde a dispărut moneda? Copiii se vor simți ca în prezența unui mare magician!

  • Jocul „O zi de la coadă la cap”

    Astăzi veți putea să îi faceți o surpriză plăcută copilului Dvs.! Tot ce se întâmplă de obicei la începutul zilei va avea loc seara, și invers.
    Începeți ziua cu o poveste de culcare și o baie, dormiți dimineață somnul de după-amiază, și micul dejun la cină. Gândiți-va la alte lucruri pe care ați putea să le faceți, dar nu uitați să vă anunțați copilul de ce se va întâmpla și cereți-i sugestii.

  • Jocul ”Telefonul fără fir”

    Telefonul fără fir este unul dintre cele mai amuzante jocuri pentru copii de 5 ani. Cu cât îl joacă mai mulți copii, cu atât jocul este mai distractiv. Cum se joacă?
    Copiii stau în șir unul lângă celălalt. Primul îi șoptește REPEDE la ureche următorului copil un cuvânt, pe care nu are voie să îl repete. Acesta șoptește în același mod mai departe cuvântul (sau ce a înțeles) copilui următor, și așa mai departe. Ultimul jucător trebuie să spună cu voce tare ce cuvânt a înțeles. Câteodată cuvântul de la final seamănă atât de puțin cu cel spus inițial, și de aceea copiii se pot amuza copios.

  • Jocul „Picnic în interior”

    Luați un coșuleț, farfurii de hârtie, ustensile și cănute. Preparați câteva săndwich-uri, fructe proaspete, covrigei, un termos cu suc, iaurt şi ceva pentru deșert. Așezați o pătură pe podeaua camerei și puneți-va ochelarii de soare (atât Dvs.. cât și copilul).

Descoperă ideile de jocuri pentru alte categorii de vârstă și recomandările de jucării în funcție de abilitățile si particularitățile jocului bebelușilor și copiilor la diverse vârste

  1. https://www.unicef.org/romania/media/6166/file/Guide%20Kinetobebe%20UNICEF.pdf
  2. JOCURI PENTRU COPII DE VÂRSTA ANTEPREȘCOLARĂ ȘI PREȘCOLARĂ, Proiectul ,,Organizarea la distanță a educației parentale pentru familiile cu copii de 0-7 ani”, 2020, Programele de educație parentală / Modului Educația copilului, Ghidul ,,Cum să devin un părinte mai bun”

În acest articol folosim unelte de marketing afiliat. Asta înseamnă că dacă dai click pe link-urile din articol care duc către site-uri din exterior și plasezi o comandă acolo, noi vom obține un mic comision ca urmare a acestei tranzacții. Pe tine nu te costă nimic, iar pe noi ne ajuți să ne ducem mai departe acest proiect.

Împărtășește acest articol și cu alte mămici

Ne poți lăsa un comentariu

Title

Go to Top