Acest articol a fost realizat folosind mai multe surse medicale sau revizuite medical pe care le puteți accesa în secțiunea “Surse” de la finalul materialului. Informațiile medicale incluse în acest articol sunt numai în scopuri educative. Aceste informații NU trebuie să fie folosite ca substituent al asistenței medicale și recomandării medicului. Trebuie să contactați întotdeauna medicul dacă vă îngrijorează sănătatea copilului vostru. Medicul pediatru sau de familie vă pot recomanda alte tratamente, în funcție de circumstanțele specifice ale copilului.

Ce este febra

Temperatura corporală este definită ca fiind echilibrul între procesele de termogeneză (producerea de căldură de către organism) și termoliză (cedarea de către organism, înspre mediul înconjurător, a excesului de căldură). Febra este definită ca o creştere a temperaturii corporale peste limita obişnuită a normalului.

Temperatura normală a corpului copilului este de 36°C – 37°C grade măsurată axilar (respectiv 36.5°C -37.5°C măsurată rectal).

  • De asemenea, e important de știut că temperatura normală a corpului fluctuează pe parcursul unei zile (în medie cu 1°C) în jurul unei constante de 37°C. Dimineața se înregistrează temperaturi mai scăzute ale corpului și mai ridicate după-amiaza.
  • De asemenea, temperatura corpului variază ușor în funcție de nivelul corpului unde este înregistrată. Temperatura rectală (internă) este mai ridicată decât temperatura pielii (de suprafață).
  • În rândul specialiștilor nu există un consens în ceea ce privește granița exacta dintre temperatura corporală normală și febră. Numeroase studii susțin că limita superioară a normalului variază cu vârsta:
    • nou-născuți – 38ºC
    • între o lună și 2 luni – 38,1ºC
    • între 2 luni și 3 luni – 38,2ºC
    • >3 luni – 37,6-37,8ºC

Vorbim de febră (după Ghidul Academiei Americane de Pediatrie și OMS) atunci când temperatura măsurată este mai mare cu 1 grad decât cea normală adică o temperatură rectală ≥ 38°C sau o temperatură axilară ≥ 37,5°C.

Febra poate fi împărțită în 4 categorii, în funcție de gradul de severitate:

    • Subfebră (între 37,5 și 38,2 grade Celsius);
    • Febră ușoară (între 38,3 și 38,8 grade Celsius);
    • Febră moderată (între 38,9 și 39,4 grade Celsius);
    • Febră mare (peste 39,4 grade Celsius).
    • Valori periculoase [hipertermie] sunt considerate cele >41.6 ºC.

Conform specialiștilor, febra este simptomul cel mai frecvent întâlnit la copii și cauza cea mai frecventă a vizitelor neprogramate la medic, a consultațiilor din serviciile de urgență și a apelurilor telefonice către medicii de familie.

# Care sunt cauzele febrei

Febra in sine nu este o boala, ci un răspuns al organismului în fața mai multor cauze – infecții, leziuni sau inflamații. Cauzele probabile ale febrei depind dacă aceasta a durat 14 zile sau mai puțin (este acută) sau mai mult de 14 zile (este cronică), precum și de vârsta copilului. Febra este, de obicei, acută.

  • Concret, febra apare atunci când termostatul organismului (hipotalamusul – acea porțiune din creier care controlează temperatura corpului) se “resetează” la un nivel mai mare al temperaturii, cel mai frecvent ca răspuns la o infecție.
  • Frisoanele apar tocmai pentru că organismul trebuie să producă acea diferență în plus până la valoarea fixată de către hipotalamus (în contracțiile musculare rezultă căldură)
  • Febra acută la sugari și copii este de obicei cauzată de o infecție. Cele mai frecvente cauze ale febrei acute sunt:

    • Infecții respiratorii datorate unui virus, cum ar fi răceala sau gripa
    • Gastroenterita (infecție a tractului digestiv) datorată unui virus
    • Anumite infecții bacteriene, în special infecții ale urechii (otită medie), infecții ale sinusurilor, pneumonie și infecții ale tractului urinar
    • Nou-născuții și sugarii mici prezintă un risc mai mare de a contracta anumite infecții grave, deoarece sistemul lor imunitar nu este complet dezvoltat. Astfel de infecții pot fi dobândite înainte de naștere sau în timpul nașterii și includ septicemia (o infecție gravă a sângelui), pneumonia (infecție a micilor saci de aer din plămâni) și meningita (infecție a țesuturilor care acoperă creierul).
    • Copiii cu vârsta sub 3 ani care fac febră (în special dacă temperatura este de 39° C sau mai mare) au uneori bacterii în sânge (bacteriemie). Spre deosebire de copiii mai mari, aceștia au uneori bacteriemie fără alte simptome în afară de febră (numită bacteriemie ocultă).

    Printre cauzele mai puțin frecvente ale febrei acute se numără:

    • efectele secundare ale vaccinărilor și ale anumitor medicamente. În mod obișnuit, febra datorată vaccinării durează de la câteva ore până la o zi după administrarea vaccinului. Cu toate acestea, unele vaccinări pot provoca febră chiar și la 1 sau 2 săptămâni după administrarea vaccinului (ca în cazul vaccinării împotriva rujeolei).
    • infecțiile bacteriene ale pielii sau ale articulațiilor (artrită septică),
    • infecțiile virale sau bacteriene ale creierului (encefalită) sau ale țesuturilor care acoperă creierul (meningită) sau
    • afecțiunile în care diferite părți ale corpului se inflamează (boala Kawasaki sau sindromul inflamator multisistemic la copii).
    • Insolația provoacă o temperatură corporală foarte ridicată.
  • Febra cronică rezultă cel mai frecvent din

    • boală virală prelungită
    • Îmbolnăviri virale succesive, în special la copiii mici

    Febra cronică poate fi, de asemenea, cauzată de multe alte afecțiuni infecțioase și neinfecțioase. Printre cauzele infecțioase ale febrei cronice se numără:

    • Hepatita
    • Sinuzita
    • Pneumonie
    • Abcesele abdominale (pungile de puroi din abdomen)
    • Infecții ale tractului digestiv cauzate de bacterii sau paraziți
    • Infecții osoase (cum ar fi osteomielita)
    • Infecții cardiace (cum ar fi endocardita)
    • Tuberculoză

    Cauzele neinfecțioase ale febrei cronice includ

    • Boala inflamatorie intestinală
    • Artrita idiopatică juvenilă sau alte tulburări ale țesutului conjunctiv
    • Cancer (cum ar fi leucemia și limfomul)

# Cum se manifestă febra la bebeluși și la copii

În caz de febră, bebelușul sau copilul are o temperatură ridicată.

  • Poate avea pielea înroșită și fierbinte și este posibil să transpire.
  • De asemenea, se poate plânge că îi este frig, de dureri de cap și poate părea palid.
  • Sugarii cu febră sunt de obicei iritabili și este posibil să nu doarmă sau să nu se hrănească bine.
  • Copiii mai mari își pierd interesul pentru joacă.
  • De obicei, cu cât febra este mai mare, cu atât copiii devin mai iritabili și mai dezinteresați.
  • Cu toate acestea, uneori, copiii cu febră mare arată surprinzător de bine. Rareori, febra devine atât de mare încât copiii devin apatici, somnoroși și nu răspund.

Astfel, în funcție de aspectul general al copilului,

  • dacă copilul este vioi, febra poate semnifica o infecţie virală banală
  • dacă copilul este apatic, febra prelungită poate semnifica o infecţie severă ceea ce impune efectuarea unor investigaţii suplimentare

# Efectele / Urmările febrei la copii

Febra care apare în infecțiile cele mai comune ale copilăriei nu este dăunătoare în sine și, de fapt, ajută sistemul imunitar să lupte împotriva infecției. Cu alte cuvinte, febra reprezintă un răspuns de apărare al organismului – modalitatea corpului de a lupta cu infecția, temperatura copilului revenind la normal atunci când infecția dispare complet.

Motivul principal pentru a trata febra este ameliorarea confortului copilului. Deși părinții sunt adesea îngrijorați de cât de mare este temperatura, mărimea ridicată a febrei nu indică neapărat cât de gravă este cauza.

  • Unele boli minore cauzează o febră mare, iar unele boli grave cauzează doar o febră ușoară.
  • Alte simptome (cum ar fi dificultatea de a respira, confuzia și faptul că nu se hidratează) indică gravitatea bolii mult mai bine decât o face temperatura.
  • Febra nu cauzează leziuni ale creierului sau ale altor organe. Cu toate acestea, o temperatură de peste aproximativ 41° C, deși destul de rară, poate fi în sine periculoasă.

Cum mentionam anterior, febra poate fi utilă pentru a ajuta organismul să lupte împotriva infecțiilor.

Unii experți consideră că reducerea febrei poate prelungi unele afecțiuni sau poate interfera cu răspunsul sistemului imunitar la infecție.

Unii copii pot să prezinte convulsii atunci când au febră. Aceasta se poate întâmpla în cazul în care temperaturura copilului crește brusc. Uneori apare o convulsie atunci când părinții nu știu dacă copilul lor are febră. Convulsiile febrile nu sunt frecvente și de obicei nu cauzează probleme de sănătate pe termen lung.

# Cum se măsoară temperatura corpului la copii

Temperatura unui copil poate fi măsurată la nivelul rectului, urechii, gurii, frunții sau axilei. Ea se recomandă să fie luată cu un termometru digital. Termometrele digitale sunt mai ușor de utilizat și oferă citiri mult mai rapide (și, de obicei, dau un semnal atunci când sunt gata). Termometrele din sticlă care conțin mercur nu mai sunt recomandate, deoarece se pot sparge și pot expune oamenii la mercur.

Recomandările generale privind măsurarea temperaturii sunt

  • copilul sub 2 ani – măsurarea se va face intrarectal sau auricular
  • copilul mai mare – măsurarea se poate face axilar sau auricular

Temperaturile rectale sunt cele mai precise – adică, se apropie cel mai mult de adevărata temperatură internă a corpului copilului.

Temperaturile orale sunt luate prin plasarea unui termometru digital sub limba copilului. Temperaturile orale oferă citiri fiabile, dar sunt dificil de luat la copiii mici. Copiii mici au dificultăți în a-și ține gura ușor închisă în jurul termometrului, ceea ce este necesar pentru o citire precisă. Vârsta la care temperaturile orale pot fi luate în mod fiabil variază de la un copil la altul, dar de obicei este după vârsta de 4 ani.

Temperaturile axilare se iau prin plasarea unui termometru digital la subrațul copilului, direct pe piele. Medicii folosesc rar această metodă, deoarece este mai puțin precisă decât celelalte (citirile sunt de obicei prea mici și variază foarte mult). Cu toate acestea, în cazul în care îngrijitorii nu se simt confortabil să ia temperatura rectală și nu au un dispozitiv pentru a măsura temperatura urechii sau a frunții, măsurarea temperaturii axilare poate fi mai bună decât să nu se măsoare deloc temperatura.

Temperatura urechilor este măsurată cu un dispozitiv digital care măsoară radiația infraroșie (căldură) de la timpan. Termometrele de ureche nu sunt fiabile la copiii sub 3 luni. Pentru o temperatură a urechii, sonda termometrului se plasează în jurul deschiderii urechii astfel încât să se formeze un sigiliu, apoi se apasă butonul de pornire. O citire digitală oferă temperatura.

Temperaturile frunții (temperatura arterei temporale) sunt luate cu un dispozitiv digital care măsoară radiația infraroșie de la o arteră din frunte (artera temporală). Pentru o temperatură a frunții, capul termometrului este mutat ușor pe frunte de la linia părului la linia părului în timp ce se apasă butonul de scanare. O citire digitală oferă temperatura. Temperaturile frontale nu sunt la fel de precise ca temperaturile rectale, în special la sugarii sub 3 luni.

# Cum îngrijim acasă cu copil cu temperatură

Tratați copilul acasă, făcându-l să se simtă confortabil și încercând să îi scădeți temperatura. Modalitățile de a ajuta copiii cu febră să se simtă mai bine fără a folosi medicamente includ

  • Incercați să asigurați un confort al mediului din casă – temperatura camerei 20-22℃, aerisirea camerei
  • Asigurați o hidratarea adecvată a copilului – este recomandat să îi dați să bea cât mai multe lichide precum apă sau suc diluat.În cazul în care copilul are mai puțin de 6 luni, administrați-i suplimentar lapte matern sau biberon. Aceste actiuni vor ajuta la răcirea și hidratarea corpului. Dacă copilul vomită, oferiți-i de băut puțin și des deoarece așa se reduce posibilitatea de a vomita
  • Evitați supraîncălzirea copilului – îndepărtați îmbracamintea în exces
  • Dacă temperatura depășește 38,5°C și copilul se simte rău sau are alte simptome asociate cum ar fi durere de gât, e nevoie să-i admistrați paracetamol. Urmați doza corectă conform prospectului.
  • Baile cu apa calduta (cu 2 grade sub temperatura corpului), scad putin febra. Baile se pot face pentru a ajuta medicamentele antitermice.
  • Febra este normală la bebeluși până la 48 de ore după ce au fost vaccinați. Dacă este perioada în care copilul dumneavoastră trebuie să își facă vaccinurile, amânați-le până ce i-a mai trecut febra
  • Verificați dacă există semne de deshidratare (gură uscată, lipsa lacrimilor, ochi înfundați în orbite, fontanelă adâncită – locul moale al capului bebelușului). Dacă observați oricare dintre aceste semne, solicitați sfaturi suplimentare (a se vedea secțiunea despre când apelăm la pediatru și când este nevoie să mergem la urgentă în caz de febră la copii).
  • Verificați dacă copilul are erupții cutanate și aflați cum să îngrijiți și să identificați o erupție care nu se estompează prin presiune deoarece acesta ar putea fi semnul unei boli grave (a se vedea secțiunea „testul cu paharul”)
  • Verificați copilul în timpul nopții

## Ce sa NU faci în caz de febră la copii

  • Nu administrați Aspirină copilului.
  • Nu acoperiți copilul în exces deoarece corpul lui este deja mult prea cald;
  • Deoarece frisoanele pot crește de fapt temperatura copilului, nu trebuie folosite metode care pot provoca frisoane, cum ar fi dezbrăcatul și băile sau compresele reci.
  • Administrați lichide reci să bea, dar NU folosiți apă simplă pentru copiii sub 3 luni;
  • NU verificați temperatura doar punandu-i copilului mana sau buzele pe frunte. Intotdeauna utilizati un termometru
  • NU uitlizați comprese cu alcool / spirt (alcoolul poate fi absorbit prin piele și poate provoca leziuni), oțet și nici comprese cu apă rece.
  • Nu este recomandată administrarea alternativă de Paracetamolum și Ibuprofenum, dacă se obţine eficienţă în monoterapie
  • Nu se administrează antibiotice dacă nu există argumente pentru infecție bacteriană
  • Nu duceți copilul la școală sau la grădiniță atât timp cât are febră și anunțați că copilul va fi absent

Există multe alte remedii populare inofensive dar nefolositoare precum punerea de ceapă sau cartofi în șosetele copilului.

## Folosirea medicamentelor pentru calmare – Ce medicamente folosim împotriva febrei

Febra la un copil altfel sănătos nu necesită neapărat tratament. Medicamentele numite medicamente antipiretice pot face ca copiii să se simtă mai bine prin scăderea temperaturii. Aceste medicamente nu au niciun efect asupra unei infecții sau a altei afecțiuni care cauzează febra.

  • Paracetamolul și ibuprofenul sunt medicamente antipiretice aprobate și recomandate de ghidurile medicale pentru micșorarea fefrei la copii copii.
  • Paracetamolul tinde să fie preferat. Ibuprofenul, dacă este folosit pentru o perioadă lungă de timp, poate irita mucoasa stomacului.
  • Aceste medicamente sunt disponibile fără prescripție medicală. Doza recomandată este menționată pe ambalaj sau poate fi specificată de medic. Este important să se administreze doza corectă la intervalul corect.
  • Medicamentele nu acționează dacă se administrează prea puțin medicament sau dacă nu este administrat suficient de des. Și, deși aceste medicamente sunt relativ sigure, administrarea unei cantități prea mari de medicament sau administrarea prea frecventă a acestuia poate provoca un supradozaj.
  • Este indicat să apelați întotdeauna la medicul pediatru pentru a vă îndica cel mai bun tratament, în funcție de vârsta copilului, greutatea și starea sa. De asemenea, medicul este cel care stabileste dacă este nevoie ca aceste medicamente (paracetamol și ibuprofen) sa fie sau nu combinate.
  • Administrarea acidului acetilsalicilic la copii – ASPIRINA – (sub 15 ani) este total contraindicată, din cauza riscului de sindrom Reye.

Tratamentul antipiretic (care scade febra) la copii este recomandat doar când febra se asociază cu disconfort evident (plâns prelungit, iritabilitate, reducerea activității obișnuite, reducerea apetitului, perturbarea somnului) – Ghidul Societății Italiene de Pediatrie.

Conform OMS (Organizației Mondiale a Sănătății) – Tratamentul antipiretic la copii trebuie inițiat începând cu valoarea temperaturii de 39ºC .

În protocoalele medicale din România (vezi surse) se recomandă inițierea tratamentului începând cu valoarea temperaturii de 38,5ºC, dacă copilul prezintă și alte semne de disconfort

Conform Ghidului NICE 2019 (National Institute for Health and Care Excellence) – Luați în considerare utilizarea fie a paracetamolului, fie a ibuprofenului la copiii cu febră care par neliniștiți. Nu utilizați agenți antipiretici cu unicul scop de a reduce temperatura corporală la copiii cu febră. Atunci când utilizați paracetamol sau ibuprofen la copiii cu febră: continuați doar atât timp cât copilul pare tulburat, luați în considerare trecerea la celălalt agent dacă nu se ameliorează suferința copilului, nu administrați ambii agenți simultan, luați în considerare alternarea acestor agenți numai dacă suferința persistă sau reapare înainte de a se administra următoarea doză.

Așadar,

  • Luați în considerare să îi dați copilului paracetamol sau ibuprofen ca să se simtă mai comfortabil (dacă temperatura depășește 38,5°C și copilul se simte rău sau are alte simptome asociate cum ar fi durere de gât)
  • Citiți prospectul cu atenție pentru dozaj și frecvență. Deși ambele sunt sigure când sunt folosite în mod corect, pot fi dăunătoare dacă se folosește o doză prea mare sau se iau prea des
  • Paracetamolul se găsește sub diferite forme: sirop, supozitoare, tablete. Paracetamolul este un ingredient comun într-o serie de medicamente utilizate în tratarea răcelii și gripei. Asigurați-vă atunci când administrați copilului paracetamol împotriva febrei că acesta nu a ingerat medicamente contra răcelii și gripei în ultimele 4 ore.
  • Paracetamolul se adiministrează la 4 ore, după cum este indicat pe flacon. Nu se va administra mai mult de 4 doze în decursul a 24 de ore. Nu se va administra mai mult de 2 zile fără a fi consultat de un medic.

## Erupțiile cutanate și testul cu paharul / cu sticla

Efectuați „testul cu paharul” / „testul cu sticla” dacă copilul are o iritație / erupție cutanată.

  • Apăsați paharul ferm pe erupție. Dacă puteți vedea punctele prin pahar și acestea nu dispar, erupția se cheamă „erupție care nu se estompează la presiune”. Dacă această erupție este prezentă, solicitați asistență medicală imediat.
  • Dacă punctele se estompează când paharul este rostogolit peste ele, probabil că erupția nu este gravă; continuați însă să verificați, întrucât aceasta se poate dezvolta într-o erupție care nu se estompează.
  • Erupțiile sunt mai greu de observat pe pielea de culoare mai închisă; din acest motiv, căutați erupții pe zone mai deschise ale pielii, precum palmele, tălpile, abdomenul și interiorul pleoapelor. Dacă vă îngrijorați că sănătatea copilului se înrăutățește, solicitați sfaturi medicale suplimentare, nu așteptați apariția unei erupții.

# Cand apelăm la pediatru sau la medicul de familie în caz de febră la copii

Temperatura care ar trebui să declanșeze un apel la medic depinde de vârsta copilului, de cât de mare e febra (și de când durează) și de ce alte simptome o însoțesc.

  • Întotdeauna apelați la pediatru sau medicul de familie dacă starea de sănătate a copilului vă îngrijorează.
  • De asemenea, este indicat să vă întrebați medicul dacă are recomandări specifice cu privire la momentul în care trebuie să sunați în legătură cu febra, când și în ce condiții puteți lua legatura cu el și când este cazul să vă adresați serviciilor de urgență.

În general, sunați la medic dacă copilul:

  • are mai mult de 3 luni şi are febră de 38 de grade Celsius, de mai mult de 48 de ore,
  • are 3-6 luni şi are febră de 39 de grade sau mai mult,
  • are o boală cronică sau o dizabilitate (handicap) care poate creşte riscurile de complicaţii în prezenţa febrei;

De asemenea, trebuie apelat la pediatru dacă pare că simptomele se agravează deşi aţi încercat să îl trataţi şi copilul prezintă următoarele simptome asociate febrei

  • îi e greu să respire / când respiră, respiră foarte repede, zgomotos şi cu dificultate;
  • pare deshidratat (ochi afundați, somnolent, nu a urinat de 12 ore); udă mai puţine scutece de cât de obicei ( 6-8 scutece pe zi pentru un bebeluş);
  • devine somnolent (foarte adormit şi greu de trezit) sau irascibil (incapabil să se liniștească cu jucării, TV, mâncare sau luat în brațe) – mai ales dacă rămâne somnolent sau irascibil în ciuda reducerii febrei
  • tremură excesiv sau se plânge de dureri musculare
  • se plânge de înțepenirea gâtului (nu reuşeşte să mişte gâtul, are gâtul blocat, ) sau îl deranjează lumina puternică
  • vomită sau refuză să bea / nu reuşeşte să bea şi să mănânce în mod regulat;
  • are dureri de gât, durere de urechi, durere în timpul urinării sau durere de burtă;
  • febra nu scade nici după ce aţi administrat un antipiretic, copilul se plânge de o puternică durere de cap;
  • plânge foarte tare cu un alt ton de voce decât de obicei, mai puternic şi mai ascuţit;
  • are o criză convulsivă în timp ce are febră (mai ales dacă este prima criză pe care o face)*.

Este posibil ca pediatrul să vă spună ca simptomele asociate necesită analize / un control mai amănunțit și să vă trimită la spital.

  • Dacă pediatrul nu este disponibil şi starea copilului vă îngrijorează atât de tare încât vi se pare că nu se poate aştepta până a doua zi sunați la numărul de urgență sau mergeţi la spital la Secţia Primire Urgenţe (UPU), luaţi cu voi toate medicamentele pe care le administraţi copilului şi toate informaţiile legate de starea medicală a acestuia.
  • De asemenea, dacă pediatrul / medicul de familie nu poate fi contactat, puteți lua în considerare apelarea la serviciile de asistență pediatrică la distanță precum Peditel, Toxapel sau Alopedi.

# Cand mergem la spital (UPU) sau sunăm la urgență în caz de febră

Este bine să vă adresaţi UPU când există probleme acute, urgente, care nu pot fi soluţionate de către pediatru, de înlocuitorii acestuia sau de către medicii care asigură asistenţa medicală la distantă. Pentru a putea fi văzut de către un medic al UPU, trebuie să treceţi mai întâi pe la secţia triaj, unde vă vor da un cod colorat (cod Triaj) care stabileşte prioritatea de acces la îngrijirile medicale.

  • COD ROŞU: situaţie foarte critică, viaţă în pericol, prioritate maximă, acces imediat la serviciile medicale.
  • COD GALBEN: situaţie critică, risc de creştere a gravităţii problemei, posibil pericol vital.
  • COD VERDE: foarte puţin critic, nu există riscul de creştere a gravităţi problemei, îngrijirile medicale pot fi acordate mai târziu.
  • COD ALB: probleme fără urgenţă, fără pericol.

Solicitați asistență medicală de urgență dacă copilul:

  • are mai puţin de 3 luni şi are febră de 38 de grade Celsius sau mai mult de 38 de grade – se recomandă spitalizarea tuturor nou-născuților care prezintă febră, indiferent de valoare din cauza riscului crescut de afecțiuni severe și contraindicației medicației antitermice sub 3 luni.
  • are mai mult de 3 luni şi are febră de 38 de grade de mai mult de 48 de ore, fără alte simptome iar pediatrul nu poate fi contactat și starea nu s-a ameliorat
  • are între 3 – 6 luni, febră de 39 de grade sau mai mult, iar pediatrul nu poate fi contactat
  • dacă copilul indiferent de vârstă are febră peste 40ºC sau febra persistă mai mult de 5 zile

De asemenea, mergeți la spital dacă copilul prezintă următoarele simptome asociate febrei

  • Starea sa generală se alterează – arată mai rău ca înainte, este somnolent, moale
  • Pielea copilului devine cenușie sau devine palid, I se învinețesc buzele și este anormal de rece la atingere
  • Dificultăți respiratorii grave – nu are destul aer încât să vorbească/ să mănânce sau să bea
  • Devine extrem de agitat (plângând inconsolabil în ciuda distragerilor),
  • Este confuz sau foarte letargic (greu de trezit)
  • Dacă se plânge de durere de cap puternică și vomită de mai multe ori.
  • Cand îi apar pete rosii pe piele și care nu dispar dacă se apasă pe ele. (vedeți „Testul cu sticla” de mai sus)
  • Dacă copilul refuză să bea lichide sau nu reuşeşte să bea sau să manânce în nici un fel;
  • Are o criză convulsivă în timp ce are febră (mai ales dacă este prima criză pe care o face).

#Urmărește videoclipul Crucea Roșie care te învață cum să ajuți un bebeluș sau un copil cu febră

RESURSE MEDICALE

Sfatul medical menit să te liniștească, doar la un click distanță, 24/7, venit din partea unor profesioniști de la spitele de urgență pediatrice: Peditel, Toxapel, Alopedi

peditel

PEDITEL este un serviciu de asistență pediatrică telefonică gratuită în regim non-stop (de triaj și de primă intervenție) ce oferă sfaturi medicale profesioniste pentru afecțiuni fără risc vital pentru sănătatea copilului. A fost înființat în 2014 de Fundația Părinți din România.

toxapel

TOXAPEL este un serviciu telefonic de urgenţă  destinat informării populaţiei asupra modului în care trebuie acordat primul ajutor unui copil intoxicat până la sosirea salvării sau până la prezentarea la spital. A fost realizat în 1999 de către departamentul de Toxicologie al Spitalului Grigore Alexandrescu.

alopedi

ALOPEDI  este un serviciu de call center pentru urgențe pediatrice unde medici cu pregătire în domeniul pediatrie și medicină de urgență, ce au urmat un program de pregătire medicală specifică triajului telefonic și oferă sfatul medical adecvat stării copilului. Serviciul este asigurat de medici ai Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca.