Dezvoltarea înseamnă creștere, maturizare și învăţare. Organismul uman trece prin numeroase stadii de dezvoltare atât fizică cât și neuropsihică (comportamentul motor, cognitiv, de comunicare și lim­baj, social și emotional), procese ce se intercondiționează reciproc. Cu alte cuvinte, la copiii mici nu se produce disparat dezvoltarea fizică, socială, emoțională, cognitivă sau de limbaj. Copiii învață holistic, astfel încât fiecare domeniu le influențează pe celelalte și nici unul nu operează independent.

Un copil care învață să meargă va urmări privirea mamei sale, iar dacă pe chipul ei citește îngrijorarea sau spaima se va opri din noua încercare; dacă va citi mulțumirea, încrederea, va avea curaj să continue.

#Care sunt stadiile / domeniile de dezvoltare ale unui copil

Social/emoțional: Acest domeniu se referă la modul în care copiii interacționează cu ceilalți și își manifestă emoțiile.

  • vizează debutul vieții sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili și a menține interacțiuni cu adulți și copii.
  • interacțiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înșiși și lumea din jur.
  • dezvoltarea emoțională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-și percepe și exprima emoțiile, de a înțelege și răspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea conceptului de sine.

Limbaj/Comunicare: Acest domeniu se referă la modul în care copiii își exprimă nevoile și împărtășesc ceea ce gândesc (limbaj activ), precum și la modul în care înțeleg ceea ce li se spune (limbaj pasiv):

  • limbajul presupune dezvoltarea vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar și înțelegerea semnificației cuvintelor
  • dezvoltarea comunicării cuprinde abilități de:
    • ascultare,
    • comunicare orală și scrisă,
    • comunicare nonverbală și verbală

Cognitiv (învățare, gândire, rezolvare de probleme): Acest domeniu se referă la modul în care copiii învață lucruri noi și rezolvă probleme sau înțeleg relațiile dintre obiecte, fenomene, evenimente și persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice.

  • acesta include modul în care copiii își explorează mediul înconjurător pentru a-și da seama de anumite lucruri – fie că se uită la lumea din jurul lor, fie că pun obiecte în gură sau scapă ceva pentru a vedea cum cade.
  • acest domeniu include, de asemenea, abilități “academice”, cum ar fi număratul și învățarea literelor și a numerelor.

Mișcarea/dezvoltarea fizică: Acest domeniu se referă la modul în care copiii se dezvoltă fizic și își folosesc corpul

  • acesta include o gamă largă de deprinderi și abilități, de la mișcări largi, cum sunt săritura, alergarea, până la mișcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea sau de la învăţarea mersului până la învăţarea scrisului.),
  • tot aici sunt incluse aspecte privind coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, practici de menținerea sănătății și securității personale.

#Ce sunt reperele de dezvoltare?

Reperele de dezvoltare sunt lucruri pe care majoritatea copiilor (75% sau mai mult) le pot face până la o anumită vârstă, uneori într-o anumită perioadă (ceea ce ar trebui copiii să știe și să fie capabili să facă.

Aptitudini precum a face primul pas, a zâmbi pentru prima dată sau face cu mâna “pa-pa” se numesc repere de dezvoltare. Deși toți copiii se dezvoltă în ritm propriu, majoritatea copiilor ating reperele de dezvoltare la aceeași vârstă sau aproximativ la aceeași vârstă.

Reperele pot ajuta la explicarea comportamentului unui copil.

De exemplu, dacă un copil de 1 an plânge când tatăl său pleacă dimineața din clasă, acesta prezintă o etapă tipică de 12 luni care semnifică o dezvoltare sănătoasă.

Unele repere de dezvoltare se încadrează în mai mult de un domeniu de dezvoltare.

De exemplu:

  • Prefăcându-se că este altceva în timpul jocului cu ceilalți (învățător, supererou, câine) poate fi un reper social/emoțional, precum și un reper cognitiv;
  • Urmărirea instrucțiunilor poate fi un jalon de limbaj/comunicare, precum și un jalon cognitiv; și
  • Jocul de-a bau-bau poate fi o etapă cognitivă, precum și una socială/emoțională.

#De ce sunt importante reperele de dezvoltare

Reperele de dezvoltare oferă indicii importante cu privire la sănătatea dezvoltării unui copil.

  • atingerea reperelor la vârstele tipice arată că un copil se dezvoltă conform așteptărilor.
  • atingerea reperelor mult mai devreme înseamnă că un copil poate fi avansat în comparație cu colegii săi de aceeași vârstă.
  • faptul că nu atinge reperele sau că le atinge mult mai târziu decât copiii de aceeași vârstă poate fi cel mai timpuriu indiciu că un copil poate avea o întârziere în dezvoltare.

Ca și părinți, este important să înţelegem şi să cunoaştem elemente despre dezvoltarea copilului pentru:

  • a sprijini creşterea şi dezvoltarea copilului şi pentru a-l ajuta să-şi atingă maximum de potenţial;
  • a avea aşteptări realiste de la copil, în funcţie de vârsta şi gradul său de dezvoltare;
  • a şti ce să căutăm când observăm eventuale întârzieri în dezvoltarea copilului
  • a putea solicita ajutorul specialiştilor.

#Limitări ale reperelor în dezvoltare și recomandări de interpretare

Reperele sunt diferite pentru fiecare interval de vârstă.

Există un interval normal în care un copil poate atinge fiecare etapă. De exemplu, mersul poate începe încă de la 8 luni la unii copii. Alții merg până la 18 luni și tot este considerat normal.

Dacă un copil se află între două vârste pentru care sunt oferite liste de verificare, utilizați lista de repere pentru vârsta cea mai mică

De exemplu, utilizați lista de repere de la 18 luni pentru un copil de 20 de luni, NU lista de 24 de luni.

Diferitele practici de creștere a copiilor și așteptările culturale pot influența etapele de dezvoltare ale unui copil.

De exemplu, stabilirea contactului vizual sau copierea/imitarea altora pot fi exemple de etape de dezvoltare care nu sunt tipice în unele culturi.

Majoritatea experților consideră că fetele ating mai devreme decât băieții etapele inițiale de dezvoltare, cum ar fi vorbitul, dezvoltarea coordonării mână-ochi și controlul emoțiilor.

În cele din urmă, băieții recuperează decalajul în multe dintre aceste domenii. Până la vârsta de trei ani, ei tind să le depășească pe fete într-un singur domeniu cognitiv: integrarea vizual-spațială, care este implicată în navigare, asamblarea puzzle-urilor și anumite tipuri de coordonare mână-ochi.

În cazul în care un copil s-a născut prematur, ar putea fi cel mai bine să se utilizeze vârsta din lista de repere care corespunde vârstei ajustate a copilului (pe baza datei nașterii) și nu vârstei cronologice (vârsta bazată pe data nașterii) pentru primii 2 ani.

! Așadar, toți copiii sunt diferiți, iar unii vor face lucrurile mai repede sau mai încet decât alții. Reperele însă, pot ajuta la identificarea unui copil care are posibile întârzieri în dezvoltare și poate avea nevoie de un control mai detaliat.

Mai jos este o listă generală a unora dintre reperele pe care le pot atinge copiii la diferite vârste. Informațiile prezentate vor fi de ajutor în cunoașterea semnelor unei dezvoltări normale a copilului dar și în identificarea unor semnale de alarmă, așa numitele “red flags”, ce ar putea să atragă atenția asupra dezvoltării copilului. Este important de reținut faptul că un singur “red flag” nu reprezintă un indicator care să alarmeze. Dar dacă există un cumul de semnale de alarmă, dacă aveți îngrijorări în ceea ce privește dezvoltarea armonioasă a copilului, este recomandat să vorbiți cu medicul de familie, medicul pediatru sau neuropsihiatru, psihologi, alți specialiști din servicii specializate în dezvoltarea copilului. Cercetările au arătat că, cu cât serviciile de dezvoltare sunt începute mai devreme, cu atât rezultatele sunt mai bune. Exemple de servicii de dezvoltare includ: logopedie, kinetoterapie și grădiniță de dezvoltare.

#Listă de repere în dezvoltarea copiilor pe etape de vârstă (0-5 ani)

Repere de dezvoltare fizică (abilități motorii)

Repere sociale și emoționale (interacțiuni și emoții)

Repere lingvistice și de comunicare

Repere cognitive (învățare, rezolvare de probleme)

Nou-născutul (zilele 4-5)

  • Reflexe condiționate înăscute (supt, înghițire, de apucare, clipește).
  • Ține capul ridicat un moment când este pus pe abdomen.
  • Mișcările mâinilor și picioarelor sunt de mică amplitudine, involuntare,
    necoordonate
  • Menține poziția asemănătoare celei din burtica mamei
  • Își schimbă rapid dispoziția, reacționează prin plâns la stimulările bruște.
  • Se liniștește când este luat în brațe

Bebelușul la 1 lună

  • Ridică capul pentru scurt timp
  • Strânge în mână degetul mamei
  • Zâmbește
  • Prezintă reacții diferențiate de plăcere/neplăcere;
  • Observă un moment fața persoanei care-i vorbește aplecată asupra lui.
  • Emite mici sunete laringiene
  • Reacționează la stimuli luminoși, sonori, tactili, termici;
  • Fixează pentru un moment jucăria din fața ochilor;
  • Urmărește cu privirea jucăria aflată în mișcare, pe o rază de 45-60⁰

Bebelușul la 2 luni

  • Ține capul ridicat când este pe burtă
  • Își mișcă ambele brațe și ambele picioare
  • Deschide mâinile pentru scurt timp
  • Se calmează atunci când i se vorbește sau când este luat în brațe
  • Se uită la fața voastră
  • Pare fericit să vă vadă când vă apropiați de el
  • Zâmbește atunci când îi vorbiți sau îi zâmbiți
  • Scoate alte sunete în afară de plâns
  • Reacționează la sunete puternice
  • Vă urmărește când vă mișcați
  • Se uită la o jucărie timp de câteva secunde

Semnale de alarmă privind dezvoltarea bebelușului până la 3 luni

Asimetria, lipsa sau răspunsul diferit de cel normal pot indica frecvent leziuni ale sistemului nervos sau o anumită afectare ce trebuie investigată ● Preferă să stea întins pe spate cu fața în sus și mâinile larg deschise (nu apucă jucăriile ce sunt în fața lui) ● Când stă pe burtică brațele nu sunt îndoite pentru susținerea trunchiului, atât mânuțele cât și fundulețul sunt aliniate pe lângă corp ● Nu urmărește obiectele când se mișcă în fața lui ● Nu zâmbește. ● Are dificultăți în menținerea capului câteva secunde ● Ține pumnii strânși cu mânuțele lângă corp ● Nu are contact vizual, nu urmărește cu privirea obiecte care se mișcă în raza lui vizuală ● Nu se sperie la zgomote puternice ● Nu își duce mânuțele la guriță.

Bebelușul la 4 luni

  • Ține capul drept fără sprijin atunci când îl țineți în brațe
  • Ține o jucărie atunci când i-o puneți în mână
  • Își folosește brațul pentru a mișca jucării
  • Duce mâinile la gură
  • Se ridică pe coate/antebrațe când este pe burtă
  • Împinge cu putere în picioare când le are puse pe o suprafață dură
  • Uneori este capabil să se rostogolească de pe spate pe burtică
  • Zâmbește pentru a vă atrage atenția
  • Chicotește (nu încă un râs complet) atunci când încercați să îl faceți să râdă
  • Se uită la voi, se mișcă sau scoate sunete pentru a vă atrage sau a vă păstra atenția
  • Îi place să se joace cu persoanele din jur și poate începe să plângă dacă jocul încetează
  • Copiază anumite mișcări sau expresii ale feței adultului
  • Arată dacă este fericit sau supărat
  • Răspunde la gesturile afectuoase
  • Scoate sunete precum “oooo”, “aahh” (gângurit)
  • Scoate sunete când îi vorbiți
  • Întoarce capul spre sunetul vocii voastre.
  • Copiază sunete pe care le aude în jur
  • Are tonalități diferite ale plânsului pentru foame, iritare, durere
  • Dacă îi este foame, deschide gura când vede sânul sau biberonul
  • Se uită la mâinile lui cu interes
  • Urmărește un obiect cu privirea dintr-o parte în alta
  • Urmărește cu atenție fețele celor din jur.
  • Recunoaște fețe și obiecte familiare de la distanță
  • Începe să își coordoneze mâna și privirea pentru a ajunge la o jucărie pe care o vrea

Semnale de alarmă privind dezvoltarea bebelușului la 4 luni

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu privește la obiecte când se mișcă ● Nu le zâmbește persoanelor care îi zâmbesc ● Nu își poate ține, ridica capul ● Nu gângurește sau nu scoate sunete ● Nu duce lucruri la gură ● Nu se împinge în picioare când este pus vertical cu piciorușele pe o suprafață dură ● Are probleme să miște unul sau ambii ochi în toate direcțiile și să urmărească cu privirea.

Bebelușul la 6 luni

  • Se rostogolește de pe burtă pe spate și invers
  • Se ridică cu brațele drepte când este pe burtă
  • Se sprijină pe mâini pentru a se susține atunci când stă în șezut
  • Începe să miște obiecte dintr-o mână în alta
  • Stă pe piciorușe susținut și își suporta greutatea
  • Apar reflexe de protecție, la cădere (reflexul parașutei de exemplu)
  • Cunoaște persoane familiare
  • Îi place să se privească în oglindă
  • Râde
  • Îi place să se joace cu alții, în special cu părinții
  • Răspunde la emoțiile celorlalți și de obicei este bucuros
  • Face cu rândul să scoată diferse sunete împreună cu tine
  • Suflă / Face “balonașe” (scoate limba și suflă)
  • Scoate zgomote ce seamană cu un chițăit
  • Își exprimă prin sunete plăcerea sau neplăcerea
  • Râde, chicoteşte şi scânceşte tare atunci când se joacă
  • Începe să spună și consoane (exemplu ”m”, ”b”) 
  • Bagă lucruri în gură pentru a le explora
  • Se întinde pentru a lua o jucărie pe care o dorește
  • Închide gura pentru a arăta că nu mai vrea mai multă mâncare
  • Fixează și urmărește cu privirea persoanele din câmpul său vizual
  • Începe să descopere din ce în ce mai multe despre mediu și uită în jur cu atenție la lucruri

Semnale de alarmă privind dezvoltarea bebelușului la 6 luni

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu fixează și nu urmărește cu privirea ● Nu face contact vizual ● Nu arată afecțiune pentru persoanele care îl îngrijesc ● Nu întinde mâna după jucării sau obiecte la care poate ajunge ● Are dificultăți să ducă obiectele la gură ● Nu întoarce capul după sunete ● Nu gângurește și nu râde mult ● Nu scoate sunete de tipul ”ah”, ”eh”, ”oh” ● Nu își ridică capul ● Nu se rostogolește de pe spate pe burtă și înapoi ● Nu prezintă mișcări ample la nivelul mânuțelor și piciorușelor și pare rigid, cu mușchii contractați ● În timp ce stă pe spate se împinge cu capul înapoi ● Este frecvent iritat fără un motiv real ● Nu ridică fundulețul când stă pe burtă și ține mâinile contractate lângă trunchi ● Când stă pe spate și i se dă o jucărie nu o prinde cu mânuțele ● Când este ridicat în șezut lasă capul pe spate, nu îl susține, plânge ● Nu se târăște spre jucărie ● Nu are balans și echilibru, e ca o păpușă de cârpă ● La reflexul parașutei – asimetria membrelor este un semn de hemipareză

Bebelușul la 9 luni

  • Ajunge / Se ridică singur în poziție șezândă
  • Mută obiecte dintr-o mână în cealaltă
  • Folosește degetele pentru a “grebla” mâncarea spre el însuși
  • Stă în șezut fără sprijin
  • Se târăște sau rostogolește cu ajutorul membrelor
  • Se ridică în picioare ținându-se de pat sau mobilă dar menține această poziție pentru puțin timp și cade
  • Când stă în picioare și este ajutat să meargă, pune pașii alternativ (unul după celălalt)
  • Merge de-a bușilea
  • Când este hrănit încearcă el să apuce lingura
  • Ține în mână o bucată de mâncare și mușcă din ea 
  • Distinge clar persoanele străine de cele familiare.
  • Este timid, temător sau stă lipit de tine în preajma străinilor
  • Manifestă mai multe expresii faciale, cum ar fi fericire, tristețe, furie și surpriză
  • Se uită când îl strigi pe nume
  • Reacționează când plecați (se uită, se întinde după voi sau plânge)
  • Zâmbește sau râde atunci când vă jucați de-a v-ați ascunselea (cucu bau)
  • Scoate o mulțime de sunete diferite, cum ar fi “mamamama” și “bababababa”
  • Ridică brațele pentru a fi luat în brațe
  • Țipă să atragă atenția, imită sunete, bătutul din palme
  • Arată cu degetul
  • Caută / Se uită după obiectele pe care le scapă din mână și nu le mai vede (cum ar fi lingura sau jucăria lui)
  • Lovește două lucruri unul de celălalt
  • În continuare duce la gură ce apucă
  • Are jucării favorite
  • Își menţine interesul un minut întreg urmărind poze numite de către adult

Semnale de alarmă privind dezvoltarea bebelușului la 9 luni

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Folosește doar o parte a corpului pentru a se mișca ● Folosește doar o mânuță ● Nu transferă jucăriile dintr-o mâna în cealaltă ● Nu se deplasează pentru a explora mediul atunci când este așezat pe podea ● Nu este interesat să interacționeze cu ceilalți și nu arată afecțiune către îngrijitorii săi ● Nu pare să recunoască fețe familiare ● Nu reacționează la propriul nume ● Nu zâmbește la alți oameni ● Nu gângurește ”mama”, ”dada”, ”baba” și ca răspuns la atenția primită, nu se joacă efectiv cu adulții ● Are dificultăți în a privi într-o direcție indicată de adult ● Nu stă în șezut nici când este susținut ● Când stă în picioare are picioarele rigide, nu își balansează greutatea de pe un picior pe altul ● Nu se rostogolește ● Nu își duce mânuțele la guriță ● Nu se joacă cu propriile picioare ● Nu-și poate susține capul când stă pe burtică ● Nu se întinde către lucruri care sunt în imediata sa apropiere ● Nu râde mult și nu emite sunete de fericire ● Nu dă obiecte la cerere.

Copilul mic la 1 an

  • Se ridică în picioare
  • Merge, ținându-se de mobilă
  • Bea dintr-o ceașcă fără capac, în timp ce o țineți în mână
  • Prinde lucruri între degetul mare și arătător, cum ar fi bucățele mici de mâncare
  • Se ridică din șezut în picioare sprijinindu-se de obiecte
  • Ține lingura singur și încearcă să o folosească pentru a mânca
  • Își arată preferințele cu o singură mâna iar când se joacă le folosește pe ambele
  • Întinde mâna/piciorul pentru îmbrăcat și încălțat 
  • Joacă jocuri cu tine, cum ar fi jocul de-a v-ați ascunselea sau bate din palme
  • Are persoane și lucruri favorite
  • Face cu mâna “pa-pa”
  • Spune unui părinte “mama” sau “tata” sau un alt nume special
  • Înțelege când i se spune “nu” (face o scurtă pauză sau se oprește când aude cuvântul)
  • Indică vizual de ce are nevoie și apoi așteaptă o reacție din partea adultului
  • Înțelege comenzile simple însoțite de gesturi
  • Face încercări să repete cuvinte 
  • Pune ceva într-un recipient, cum ar fi un cub într-o cană
  • Caută lucruri pe care vă vede că le ascundeți, cum ar fi o jucărie sub o pătură
  • Dă adultului o carte dacă vrea să audă o poveste

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului mic la 1 an

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu stă în șezut fără sprijin, nu ține spatele drept ● Nu se joacă cu un picioruș sau ambele piciorușe (hemiplegie/diplegie/paraplegie) ● Nu se deplasează de-a bușilea cu ușurință ● Sta doar pe vârfuri sau nu inițiază deloc ridicarea în picioare și nu stă susținut ● Stând sprijinit de un obiect de mobilier nu-și schimbă poziția corpului, iar dacă face acest lucru poate să cadă ● Nu reacționează când este strigat ● Nu spune ”mama”, ”tata”, nu face pa-pa, nu aplaudă, nu a învățat gestul pentru ”nu” ● Respinge alimente solide, preferă doar laptele ● Nu prezintă atenție pentru jucării și le manevrează cu dificultate ● Comunică doar prin gesturi simple (arată cu degetul, face din mână, bate din palme) ● Vocalizează puțin și nu variat ● Nu se uită în direcția care îi este arătată, nu arată cu degetul ● Nu participă la jocuri “cucu-bau”, nu pare interesat de jocuri care implică interacțiune cu ceilalți ● Știe să dea semnificație pentru mai puțin de 6 cuvinte din conversațiile de zi cu zi ● Nu caută obiecte pe care vede că le-ai ascuns.

Copilul mic la 15 luni (1 an și 3 luni)

  • Face câțiva pași pe cont propriu
  • Își folosește degetele pentru a se hrăni singur cu ceva de mâncare
  • Poate să se așeze în genunchi cu sau fără susţinere
  • Urcă pe scări de-a buşilea sau coboară scările prin alunecare
  • Apucarea unui obiect este bine dezvoltată la ambele mâini chiar dacă copilul manifestă preferință în folosirea unei anumite mâini
  • Apucă creionul cu toată palma
  • Îi copiază pe ceilalți copii în timp ce se joacă, cum ar fi să scoată jucăriile dintr-un recipient atunci când un alt copil o face
  • Vă arată un obiect care îi place
  • Aplaudă când este entuziasmat
  • Îmbrățișează o păpușă de pluș sau o altă jucărie
  • Vă arată afecțiune (vă îmbrățișează sau vă sărută)
  • Participă mai mult la îmbrăcare
  • Încearcă să spună unul sau două cuvinte în afară de “mama” sau “tata”, cum ar fi “pa” pentru papa sau apa, “ba” pentru bau.
  • Se uită la un obiect familiar atunci când îl numiți.
  • Urmează indicațiile date atât prin gesturi, cât și prin cuvinte. De exemplu, vă dă o jucărie atunci când întindeți mâna și spuneți: “Dă-mi jucăria”.
  • Emite sunete care se apropie tot mai mult de un limbaj definit
  • Încearcă să folosească lucrurile în mod corect, cum ar fi un telefon, o ceașcă sau o carte
  • Stivuiește cel puțin două obiecte mici, cum ar fi cuburile
  • Duce tot mai puţin obiectele la gură
  • Explorează proprietăţile şi posibilităţile oferite de către diferite jucării şi obiecte
  • Se implică în jocuri funcţionale şi de tip acțiune-reacție.

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului mic la 15 luni (1 an și 3 luni)

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu poate sta în picioare ● Merge încă doar târâș ● Nu interacționează suficient cu adulții sau persoanele familiare, nu caută aprobare, nu cooperează (preferă activitățile repetitive) ● Nu arată cu degetul ● Doar gângurește, încă nu spune cuvinte simple ca ”mama” și ”tata” ● Nu învață gesturi simple ca “pa-pa” și să dea din cap în semn de “nu” sau “da” ● Apucă cu dificultate jucăriile și nu îi pot reține un timp mai lung atenția ● Nu se hrănește singur cu degetele sau nu-și ține singur biberonul, lingura ● Își pierde brusc din achiziții.

Copilul mic la 18 luni (1 an și jumătate)

  • Merge fără să se țină de cineva sau de ceva
  • Mâzgălește
  • Bea dintr-o cană fără capac și poate vărsa uneori.
  • Se hrănește singur cu degetele
  • Încearcă să folosească o lingură
  • Se urcă și coboară de pe o canapea sau un scaun fără ajutor
  • Cu susținere urcă trepte și le coboară, singur le coboară din patrupedie, prin alunecare
  • Se lasă pe vine pentru a ridica o jucărie
  • Împinge sau trage jucării în timp ce merge
  • Poate apuca unele obiecte cu doua degete
  • Creionul îl ține acum cu toată mâna din partea de mijloc sau de sus
  • Într-o carte întoarce câteva pagini odată
  • Folosește mai ales o anumită mână
  • Se îndepărtează de tine, dar se uită să se asigure că ești în apropiere
  • Arată cu degetul pentru a-ți arăta ceva interesant
  • Îți întinde mâinile pentru a le spăla
  • Se uită la câteva pagini dintr-o carte împreună cu tine
  • Vă ajută să îl îmbrăcați împingând brațul prin mânecă sau ridicând piciorul
  • Schimbă jucării cu ceilalţi copii
  • Se manifestă coleric când este frustrat
  • Încearcă să rostească trei sau mai multe cuvinte în afară de “mama” sau “tata”
  • Înţelege verbe simple, precum “a mânca”, ”nani”, ”facem baie” fără să fie nevoie de gesturi
  • Urmează indicații simple, neînsoțite de gesturi, cum ar fi să vă dea jucăria atunci când spuneți “Dă-mi-o”.
  • Începe să anunţe nevoile fiziologice urgente
  • Vă copiază când faceți treburi, cum ar fi să măture cu mătura
  • Se joacă cu jucăriile într-un mod simplu, cum ar fi împingerea unei mașinuțe de jucărie
  • Poate construi un turn din 3 cuburi prin imitație
  • Pune și scoate obiecte dintr-o cutie, făcând oarecum diferență între diverse mărimi
  • Știe utilitatea unor obiecte ca telefon, pieptăn, lingură
  • Îşi aminteşte locul diverselor obiecte
  • Îi place să i se citească

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului mic la 18 luni (1 an și jumătate)

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu arată cu degetul lucruri celor din jur ● Nu poate merge singur ● Nu se deplasează pe distanțe lungi ● Echilibru deficitar, cade frecvent ● Se deplasează doar pe vârfurile degetelor ● Nu răspunde când este strigat ● Nu prezintă interes pentru jucării și le manevrează cu dificultate ● Nu știe la ce folosesc anumite obiecte foarte familiare ● Nu desenează, nu întoarce paginile unei cărți ● Nu poate arunca o minge ● Nu copiază alte persoane în gesturi și acțiuni ● Nu are cel puțin 6 cuvinte pe care să le folosească ● Nu învață cuvinte noi ● Nu bagă de seamă sau nu îl deranjează când pleacă de lângă el sau se întoarce părintele sau o persoană de referință ● Nu prezintă interes pentru a se juca cu alți copii ● Nu poate urma instrucțiuni simple ● Își pierde brusc din achiziții.

Copilul mic la 2 ani

  • Lovește o minge
  • Mănâncă cu o lingură
  • Aleargă, se oprește și reîncepe ușor și poate evita obstacolele
  • Se ghemuiește și se ridică fără a se ajuta de mâini
  • Scări: le urcă și le coboară, ținându-se de balustradă
  • Încearcă să o lovească cu piciorul
  • Se cațără pe mobilier și se dă jos fără ajutor 
  • Observă când ceilalți sunt răniți sau supărați și se oprește sau pare trist când cineva plânge
  • Se uită la fața ta pentru a vedea cum să reacționeze într-o situație nouă
  • Îi copiază pe ceilalți, în special pe adulți și pe copiii mai mari
  • Se bucură în mod evident când este împreună cu alți copiii
  • Arată din ce în ce mai multă independență
  • Se joacă de cele mai multe ori singur dar începe să includă în anumite jocuri și alți copii (ex. de-a v-ați ascunselea)
  • Are încă capacitate limitată privind jocul cu jucării cu adulții, caută acțiunile cu satisfacție imediată 
  • Indică lucruri dintr-o carte atunci când îl întrebați, de exemplu, “Unde este pisica?”
  • Spune cel puțin două cuvinte împreună, cum ar fi “Mult lapte”.
  • Indică cel puțin două părți ale corpului atunci când îi cereți să vi le arate
  • Folosește mai multe gesturi decât doar să facă cu mâna și să arate cu degetul, cum ar fi sărutul / să trimită “bezele” sau să dea din cap că da.
  • Urmărește conversatii simple
  • Repetă cuvinte auzite în conversație
  • Poate cere să bea sau să mănânce, să verbalizeze nevoia de toaletă, dar este încă dependent de adulți 
  • Ține ceva într-o mână în timp ce folosește cealaltă mână; de exemplu, ține un recipient și îi scoate capacul
  • Încearcă să folosească întrerupătoarele sau butoanele unei jucării
  • Se joacă cu mai multe jucării în același timp, cum ar fi să pună mâncare de jucărie pe o farfurie de jucărie
  • Găsește lucruri chiar dacă sunt ascunse sub 2-3 cuverturi
  • Începe să sorteze obiecte pe formă și culoare
  • Cu creionul poate imita linii verticale
  • Construiește turnuri de șase sau șapte cuburi
  • Are încă o înțelegere limitată a pericolelor din locuință

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului mic la 2 ani

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu folosește fraze de 2 cuvinte (ex. ”beau lapte”) ● Nu știe cum să folosească obiecte comune cum sunt periuța de dinți, telefon, furculița, săpunul ● Nu copiază acțiuni sau cuvinte ale adulților ● Nu urmărește instrucțiuni simple ● Nu merge bine nesusținut ● Pierde achiziții avute anterior.

Copilul mic la 30 luni (2 ani și jumătate)

  • Folosește mâinile pentru a răsuci lucruri, cum ar fi rotirea clanței sau deșurubarea capacelor
  • Își scoate singur unele haine, cum ar fi pantaloni largi sau o jachetă deschisă
  • Sare de la sol cu ambele picioare
  • Întoarce paginile cărților, pe rând, atunci când îi citiți o carte
  • Fuge și se cațără cu ușurință
  • Pe scări: urcă sigur pe el, coboară ținându-se de bară, punând amândouă picioarele pe o treaptă
  • Poate sta în vârful picioarelor dacă i se arată cum
  • Aruncă mingea de la nivelul corpului
  • Poate da ușor cu piciorul în minge
  • Folosește cu îndemânare lingura pentru a mânca
  • Apucă cu mâna preferată obiecte, e îmbunătățită prinderea între trei degete
  • Se joacă alături de alți copii și uneori se joacă împreună cu ei
  • Vă arată ce poate face spunând: “Uită-te la mine!”
  • Urmează rutine simple atunci când i se spune, cum ar fi să vă ajute să adune jucăriile atunci când spuneți: “Este timpul să facem curat”.
  • Spune aproximativ 50 de cuvinte
  • Spune două sau mai multe cuvinte împreună, cu un cuvânt de acțiune, cum ar fi “Cățelușul aleargă”.
  • Numește lucruri dintr-o carte atunci când arătați cu degetul și întrebați: “Ce este asta?”
  • Spune cuvinte precum “eu” sau “noi”.
  • Folosește lucruri pentru a se preface (joc de rol), cum ar fi hrănirea unei păpuși cu un cub ca și cum ar fi mâncare
  • Manifestă abilități simple de rezolvare a problemelor, cum ar fi să stea pe un scăunel mic pentru a ajunge la ceva
  • Urmează instrucțiuni în doi pași, cum ar fi “Pune jucăria jos și închide ușa”.
  • Arată că știe cel puțin o culoare, cum ar fi arătând spre un creion roșu atunci când îl întrebați “Care este roșu?”
  • Face turn din șase – șapte cuburi
  • Inserează forme rotunde, triunghiulare și pătrate într-un incastru
  • Îi fac plăcere poveștile simple din cărțile cu poze

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului mic la 2 ani și jumătate (30 luni)

● Îi lipsesc achiziii normale acestei vârste ● Nu poate sta într-un picior ● Are dificultăți cu scările și adesea eșuează ● Acordă puțin interes altor copii ● Nu are noțiuni și nu exprimă deloc nevoia de toaletă ● Nu prezintă contact vizual ● Nu prezintă interes pentru jucării și activități ● Nu se joacă cu alți copii ● Nu construiește un turn din mai multe cuburi ● Prezintă mișcări repetitive ● Lipsa de răspuns la zâmbetul unui părinte sau a unei expresii faciale ● Nu poate ține creionul în mâna ● Nu poate sări, nu poate urca scări ● Tulburări de mers, cade frecvent ● Dificultăți ale limbajului, comunicării, atenției, concentrării, gândirii, memorie de scurtă durată ● Nu mănâncă cu lingura sau furculița, mai degrabă așteaptă să fie hrănit ● Are sensibilitate la texturi ● Tinde să nu folosească jucăriile în scopul lor ci mai degrabă le aruncă, le trântește, le lovește, învârte roțile mașinilor, jocul este atipic ● Prezintă stereotipii: se învârte pe loc, aleargă fără scop, tinde să alinieze jucăriile ● Prezintă agitație extremă.

Copilul la 3 ani

  • Înșiră obiecte împreună, cum ar fi mărgele mari sau macaroane
  • Își pune singur niște haine, cum ar fi pantaloni largi sau o jachetă
  • Folosește o furculiță
  • Aleargă fără probleme
  • Pedalează un triciclu și poate face cercuri largi în mers
  • Urcă și coboară scări folosind picior după picior
  • Poate sta și merge pe vârfuri
  • Poate arunca mingea cu mâinile ridicate deasupra
  • Își spală mâinile dar are nevoie de supraveghere pentru ștergere 
  • Se calmează în decurs de 10 minute după ce îl lăsați undeva, de exemplu, când rămâne la creșă
  • Observă alți copii și se alătură lor la joacă
  • Copiază adulții și prietenii
  • Arată afecțiune pentru prieteni spontan
  • Poate juca jocuri în care își așteaptă rândul
  • Arată îngrijorare pentru un prieten care plânge
  • Înțelege ideea de al meu, al tău, al ei
  • Poate manifesta o gamă variată de emoții
  • S-ar putea să fie supărat de schimbări în rutina sa 
  • Vorbește cu tine într-o conversație folosind cel puțin două schimburi de replici de tip “întrebare-răspuns”.
  • Pune întrebări de tipul “cine”, “ce”, “unde” sau “de ce”, cum ar fi “Unde este mami/tati?”.
  • Spune ce acțiune are loc într-o imagine sau într-o carte atunci când este întrebat, cum ar fi “alergare”, “mâncare” sau “joacă”.
  • Spune prenumele, atunci când este întrebat
  • Vorbește suficient de bine pentru ca ceilalți să înțeleagă, în majoritatea timpului.
  • Urmează instrucțiuni care au 2-3 pași
  • Poate să numească lucrurile familiare din jurul său
  • Înțelege ce înseamnă ”pe”, ”în”, ”sub”
  • Își poate spune prenumele, vârsta și sexul
  • Știe numele cel puțin al unui prieten
  • Folosește ”eu”, ”al meu”, ”noi”, ”tu” și plruralul unor cuvinte simple – căței, pisici
  • Desenează un cerc, atunci când îi arătați cum să facă acest lucru
  • Evită să atingă obiectele fierbinți, cum ar fi aragazul, atunci când îl avertizați
  • Poate folosi jucării cu butoane sau părți separate
  • Face puzzle-uri cu 3 sau 4 piese
  • Desenează o persoană cu cap și de obicei, una sau două alte parți ale corpului
  • Construiește turnuri cu mai mult de 6 blocuri de plastic prin imitație

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului la 3 ani

Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu dă cu piciorul într-o minge ● Nu reușește să se cațere ● Nu prezintă coordonare în alergare ● Nu sare pe ambele picioare ● Nu construiește un turn din cuburi ● Nu construiește un puzzle din 3-4 piese ● Nu merge înapoi ● Nu merge cu un picior în fața celuilalt ● Nu merge pe călcâi ● Nu urcă și coboară scările fără ajutor ● Nu taie cu foarfeca ● Nu ține creionul în mână pentru a desena ● Nu mănâncă singur ● Salivează excesiv sau are limbaj foarte neclar chiar și pentru persoanele familiare ● Sau limbajul este absent ● Nu se descurcă cu jucării simple ca puzzle-uri sau jucării cu mânere ● Nu înțelege instrucțiuni simple ● Nu vorbește în propoziții ● Nu are contact vizual ● Nu participă la jocuri de rol (nu se joacă de-a mama, tata, etc) ● Nu este interesat să se joace cu alți copii sau cu jucării ● Are dificultăți în a recunoaște emoțiile, atât la cei din jur cât și la sine ● Își pierde din achiziții brusc.

Copilul la 4 ani

  • Prinde o minge mare (de cele mai multe ori)
  • Își servește singur mâncarea sau își toarnă apă, sub supravegherea unui adult
  • Descheie unii nasturi
  • Ține pixul sau creionul între degetul arătător și degetul mare (nu în pumn)
  • Merge sau aleargă singur sus și jos pe scări, punând câte un picior pe fiecare treaptă
  • Poate sta, merge și alerga pe vârfuri
  • Stă într-un picior pentru cel puțin 2 secunde
  • Imită mișcarea de desfacere în evantai a mâinii și poate aduce degetul mare în opoziție cu fiecare deget pe rând (atât la mâna dreaptă cât și la mâna stângă)
  • Se spală și își usucă mâinile singur
  • Se poate spăla pe dinți
  • Se preface că este altcineva în timpul jocului (profesor, supererou, câine)
  • Cere să se joace cu alți copii dacă nu este niciunul în preajmă, de exemplu “Pot să mă joc cu Alex?”.
  • Îi consolează pe alții când sunt răniți sau triști, cum ar fi îmbrățișarea unui prieten care plânge.
  • Evită pericolele, cum ar fi să nu sară de la înălțimi mari la locul de joacă
  • Îi place să fie de “ajutor”
  • Își schimbă comportamentul în funcție de locul în care se află (lăcaș de cult, bibliotecă, loc de joacă)
  • Exprimă idei și sentimente
  • În general mai independent și cu o manifestare puternică a propriei voințe.
  • Spune propoziții cu patru sau mai multe cuvinte
  • Spune câteva cuvinte dintr-un cântec, o poveste sau un cântec de grădiniță
  • Vorbește despre cel puțin un lucru care s-a întâmplat în timpul zilei sale, cum ar fi “Am jucat fotbal”.
  • Răspunde la întrebări simple, cum ar fi “La ce folosește o haină?” sau “La ce folosește un creion?”
  • Vorbește despre ce îi place și ce îl interesează
  • Își știe și numele și prenumele 
  • Numește câteva culori de obiecte.
  • Spune ce urmează într-o poveste cunoscută.
  • Desenează o persoană cu trei sau mai multe părți ale corpului.
  • Înțelege ideea de ”la fel” și ”diferit”
  • Înțelege ideea din spatele număratului
  • Începe să înțeleagă noțiunea de timp
  • Turn din zece sau mai multe cuburi
  • Poate copia linii încrucișate 

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului la 4 ani

Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu coboară scările alternând picioarele ● Nu poate sări într-un picior ● Tonus muscular scăzut ● Motricitatea grosieră slab dezvoltată – coordonarea mișcărilor corpului, echilibru postural, capacitatea de deplasare insuficient exploatate ● Motricitatea fină slab dezvoltată, coordonarea ochi-mâna puțin dezvoltată ● Nu există dorința de a fi indepedent în a mânca, a se îmbraca, spala ● Execută cu greu un joc prin imitație ● Nu poate repovesti povestea favorită ● Nu mâzgâlește ● Nu arată interes pentru jocuri interactive sau jocuri în care se preface că este un personaj din desene animate, etc. ● Ignoră alți copii sau nu răspunde unor oameni din afară familiei ● Are rezistențe la îmbrăcat, dormit și a folosi toaleta, încă poartă pampers ● Are probleme în a înțelege “la fel” și “diferit” ● Nu folosește “eu” și “tu” în mod corect ● Limbaj dificil de înțeles ● Nu poate urma trei comenzi nelegate între ele (Pune-ți geanta pe scaun, spală-te pe mâini și vino la masă) ● Pierde achiziții pe care le avea înainte.

Copilul la 5 ani

  • Butonează mai multe butoane
  • Sare pe un picior
  • Aleargă cu ușurință
  • Este activ și are abilități bune pentru cățărat, pentru a se târî, etc.
  • Sare de pe un picior pe altul
  • Merge cu ușurință pe o linie dreaptă îngustă
  • Poate sta într-un picior pe piciorul drept sau stâng pentru 8 – 10 secunde
  • Poate sări într-un picior, pe fiecare picior, câte 2 – 3 metri
  • Se poate da singur în leagăn
  • Joacă mai multe jocuri cu mingea cu o agilitate destul de mare
  • Poate folosi cuțitul și furculița eficient
  • Își spală și își șterge fața și mâinile
  • Se dezbracă și se îmbracă singur 
  • Respectă regulile sau face cu rândul atunci când se joacă cu alți copii
  • Cântă, dansează sau joacă teatru pentru voi
  • Face treburi simple acasă, cum ar fi să asorteze șosetele sau să strângă masa după ce mănâncă
  • Comportament general mai sensibil, controlat și independent
  • Își alege prietenii
  • Atent și protectiv cu copiii mai mici ca el, își consolează prietenii
  • Poate face distincția între realitate și fantezie.
  • Spune o poveste pe care a auzit-o sau a inventat-o cu cel puțin două evenimente. De exemplu, o pisică era blocată într-un copac și un pompier a salvat-o.
  • Răspunde la întrebări simple despre o carte sau o poveste după ce i-o citiți sau i-o povestiți.
  • Susține o conversație cu mai mult de trei schimburi de replici și răspunsuri
  • Folosește sau recunoaște rime simple
  • Vorbește foarte clar
  • Folosește viitorul în propoziții
  • Își spune numele si adresa
  • Numără până la 10
  • Numește unele numere între 1 și 5 atunci când i le arătați cu degetul
  • Folosește cuvinte despre timp, cum ar fi “ieri”, “mâine”, “dimineața” sau “seara”
  • Este atent timp de 5 până la 10 minute în timpul activităților. De exemplu, în timpul poveștilor sau în timpul activităților artistice și de artizanat (timpul petrecut în fața ecranului nu se pune la socoteală)
  • Scrie câteva litere în numele său
  • Numește unele litere atunci când îi arătați cu degetul
  • Construiește mai multe modele cu cuburi după model
  • Desenează oameni cu cel puțin 6 părți ale corpului
  • Poate tăia/ colora un pătrat, un triunghi
  • Poate dezvolta propriile reguli pentru un joc
  • Se joacă imaginativ, folosind miniaturi pentru a compune diverse scene

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului la 5 ani

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu știe să exprime o gamă largă de emoții ● Manifestă comportamente extreme (agresivitate, tristețe sau timiditate extremă) ● Este retras și inactiv ● Este cu ușurință distras, nu își poate focaliza atenția mai mult de 5 minute ● Nu răspunde celor din jur sau răspunde doar superficial ● Nu face diferența între realitate și ficțiune ● Are foarte puține activități și jocuri pe care le practică ● Nu își poate spune numele complet ● Nu folosește corect pluralul și timpul trecut al verbelor ● Nu vorbește despre activități sau experiențe zilnice ● Nu se spală singur pe dinți, nu își spală și usucă singur mâinile, nu se îmbracă sau dezbracă ușor fără ajutor ● Nu prezintă interes în a se juca cu alți copii ● Nu înțelege sarcinile, poate înțelege doar prin imitație ● Prezintă diverse frici ● Memorie de scurtă durată ● Dificultăți de scris ● Are abilități reduse de joc ● Nu poate răspunde unor întrebări simple ● Nu desenează figuri mai complexe.

Copilul la 6 ani

  • Poate merge pe o bicicletă cu 2 roți
  • Dobândește abilități de a sări cu coarda
  • Se poate lega la șireturi
  • Se îmbracă și se dezbracă singur, inclusiv nasturii
  • Preferință clară pentru folosirea unei anumite mâini pentru anumite activități (desenat, scris)
  • Folosește degetele pentru a scrie și desena mai degrabă decât întreaga mână
  • Are mai multă independență
  • Noțiuni mai puternice de bine și rău. Regulile sau sentimentele proprii, ale celorlalți, capătă mai mult sens
  • Crește înțelegerea față de locul din lume unde se afla el
  • Dă mai multă atenție prieteniei, în special cu copii de același sex și muncii în echipă
  • Se integrează și se joacă într-un grup, dar ar vrea să fie primul, să câștige
  • Își dorește să învețe și să le facă o plăcere celorlalți
  • Dezvoltare rapidă a abilităților mentale și educative: arată interes la citit, recunoaște semne și sunete ale literelor alfabetului, învață cuvinte de legătură (cuvinte frecvente cum sunt la, și, în), începe să silabisească cuvinte și să citească cărți simple) 
  • Are o abilitate crescută de a descrie experiențe și să vorbească despre gânduri și sentimente
  • Copiază pătrate și triunghiuri
  • Învață să scrie între două linii
  • Poate număra cel puțin până la 10, învață să distingă stânga de dreapta, înțelege conceptul zilelor săptămânii
  • Jocurile sunt pline de fantezie
  • Face schimbări mai ușoare de la o activitate la alta, este mai capabil să pună ceva deoparte pentru a finaliza mai târziu.

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului la 6 ani

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu prezintă interes în a se juca cu alții copii ● Nu înțelege sarcinile, poate înțelege doar prin imitație sau le îndeplinește cu dificultate ● Nu comunică bine și nu dorește sau nu poate să facă acest lucru nici când este rugat ● Nu este independent în activitățile personale ● Dificultăți de mers sau la alergare ● Prezintă diverse frici intense: frică de înălțime, de a merge pe bicicletă, frică de a încerca lucruri noi ● Memorie de scurtă durată ● Nu creează scenete cu personajele favorite ● Dificultăți de scris ● Rigiditate sau laxitate musculară ● Poate mânca prea puțin sau prea mult ● Nu știe alfabetul sau să numere până la 10 ● Dificultăți de concentrare și/ sau memorare ● Motricitate fină insuficient dezvoltată.

Copilul la 7 ani

  • Este capabil să își mențină echilibrul pe o placă de echilibru, timp de câteva secunde
  • Dobândește abilități pentru a manipula o minge de dimensiuni mici (și începe să o prindă cu o mână)
  • Se coordonează maibine în activități care folosesc mușchii mari, de exemplu cățărat sau înnot.
  • Copilul devine independent în toate aspectele privind propria îngrijire 
  • Are o dorință mai mare de a-și asuma mai multe responsabilități în casă
  • Devine mai conștient și sensibil la sentimentele celorlalți, empatic
  • Depășește anumite frici pe care le avea anterior dar poate rămâne înspaimântat de necunoscut (ex. mersul la o școală nouă) sau de părerea altora despre el
  • Se împrietenește cu alți copii, de obicei mai ușor cu cei de același gen
  • Se poate juca în grupuri mai mari dar are nevoie și de timp singur
  • Poate citi o carte simplă
  • Poate silabisi din ce în ce mai multe cuvinte complexe
  • Este capabil să scrie o povestire simplă, începe să înțeleagă când trebuie să pună litere mari și unele semne de punctuație
  • Tinde să vorbească mult în situații în care se simte confortabil
  • Pronunță corect cuvintele de cele mai multe ori
  • Începe să citească mai bine dar vocalele pot să îi mai creeze deseori dificultăți
  • Încă mai are greutăți cu silabisirea, mai ales la cuvinte mai complexe
  • Este capabil să taie forme neregulate, să pună lipici pe ele în cantitate potrivită
  • Știe care sunt stânga și respectiv dreapta
  • Desenează o persoană cu 12 părți ale corpului
  • Își scrie numele cu creionul
  • Folosește foarfece în siguranță
  • Gradual poate face literele mai mici, mai bine spațiate
  • Are multă imaginație
  • Adună și scade în probleme simple, numără până la 100 și poate număra din 10 în 10, din 5 în 5 și din 2 în 2
  • Capacitatea de menținere a atenției crește
  • Înțelege noțiunile de secunde, minute, ore, luni, anotimpuri, și uneori de ani
  • Începe să exprime o preferință pentru un stil de învățare. Unor copii le place să învețe prin activități practice, cu mâinile, experimente cu obiecte și culori. Altora le place să lucreze independent într-un loc liniștit 

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului la 7 ani

● Îi lipsesc achiziții normale acestei vârste ● Nu prezintă interes în a se juca cu alți copii, nu arată empatie ● Nu înțelege sarcinile, poate înțelege doar prin imitație și își concentrează greu atenția ● Nu este independent în activitățile personale ● Dificultăți de mers sau la alergare ● Memorie de scurtă durată ● Nu comunică fluent și nu dorește, nu poate să facă acest lucru nici când este rugat ● Nu creează scenete cu personajele favorite ● Dificultăți de scris ● Nu recunoaște litere, nu poate să numere până la 100 ● Dificultăți de concentrare, memorare ● Motricitate fină insuficient dezvoltată.

Semnale de alarmă privind dezvoltarea copilului la orice vârstă

● Copilul își pierde brusc din achiziții la orice vârstă (nu mai vorbește, prezintă vocabular mai redus, nu mai face lucruri pe care părea că le face bine, pierde contactul vizual, pierde forța musculară, devine apatic, devine mai agitat, își pierde concentrarea, etc) ● Lipsa de răspuns la sunete sau stimuli vizuali, auditivi ● Interacțiuni scăzute cu adulții sau alți copii, sau contact vizual scăzut ori absent ● Diferențe între forța pe care o are pe părțile corpului (mâna dreaptă poate avea mai multă forță decât stânga, sau invers, etc) ● Pare moale, sau dimpotrivă, încordat și acest lucru are impact mare asupra dezvoltării și funcționării zilnice.

  1. CDC (Centers for Disease Control and Prevention) – Developmental Milestones
  2. CDC (Centers for Disease Control and Prevention) – Watch Me! Celebrating Milestones and Sharing Concerns
  3. NIEPID (National Institute for the Empowerment of Persons with Intellectual Disabilities) – Development of milestone in Children and its significance
  4. MedlinePlus (US National Library of Medicine) – Developmental milestones record
  5. Zero to Three – Are there any differences in the brain development of boys’ and girls’?
  6. Etape normale ș­i semnale de alarma în dezvoltarea copilului de la 0 la 7 ani – Material realizat în cadrul proiectului ”Emoții, culoare, senzații, echilibru și ubuntu pentru copiii cu dizabilități” derulat de Fundația Inimă de Copil, în parteneriat cu Asociația Bună Ziua, Copii din România și finanțat prin programul „În Stare de Bine
  7. Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani – UNICEF – dr. Mihaela Ionescu (coord.)
  8. Să construim împreună cei 7 ani… de-acasă – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) – Cristiana Boca (coord.)
  9. Ghid de Prevenție Vol. 7, Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile, în asistența medicală primară – Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei – (Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului: „Intervenţii la mai multe niveluri pentru prevenţia bolilor netransmisibile asociate stilului de viaţă în România” – Programul RO19 „Iniţiative în sănătatea publică”)
  10. Monitorizarea dezvoltării copilului 0-4 ani – Institutul Național De Sănătate Publică – Carmen Dumitrache, Camelia Stănescu, Claudia Dima
  11. Evaluarea dezvoltării copilului : Ghid metodologic / Lumos Foundation Moldova. – Chișinău
  12. Intervenţia timpurie în copilărie: Suport de curs / Ninel Revenco, Svetlana Hadjiu, Ala Holban [et al.]; sub red.: Ninel Revenco; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie «Nicolae Testemiţanu». – Chişinău
  13. Surse foto – CDC, Unsplash, Pixabay, Pexels