Unele dintre cele mai frecvente întrebări pe care le aud părinții din momentul în care apare un nou-născut sunt legate de creșterea copilului. “Câte kilograme a avut la naștere”, “dar centimetri?”, “cât a luat în greutate”, “cum crește copilul”, etc.
Dar cum știe un părinte dacă copilul se dezvoltă armonios sau dacă ia în greutate într-un ritm sănătos? Există câteva linii directoare generale pe care părinții le pot lua în considerare pentru a supraveghea progresul copilului lor. Iată în continuare câteva informații utile despre creșterea și dezvoltarea fizică a copiilor.
Pentru informații suplimentare consultați articolele detaliate indicate în fiecare secțiune.
# Etapele Creșterii Copilului – De la Concepție la Maturitate
Creșterea fizică include nu doar creșterea în lungime sau înălțime și greutate, dar și alte modificări corporale care apar pe măsură ce copiii se dezvoltă, cum ar fi creșterea părului, apariția dinților și maturizarea sexuală în perioada pubertății. Aceste aspecte fac parte din procesul general de creștere umană. De la naștere până la 1-2 ani, copiii cresc rapid. După această fază de creștere rapidă, ritmul devine mai constant pe parcursul anilor preșcolari și școlari, până la o nouă accelerare în timpul adolescenței.
Etapele de creștere și dezvoltare fizică ale copilăriei pot fi clasificate în mai multe moduri. Una dintre cele mai frecvent utilizate clasificări include atât perioada de creștere intrauterină, cât și cea extrauterină.
- Perioada prenatală (intrauterină): durând 40 de săptămâni (280±10 zile), este împărţită în trei perioade: ou (zigot): 0-14 zile, embrion (2-12 săptămâni), făt (de la 12 săptămâni până la naştere).
- Perioada postnatală (viaţa extrauterină): este formă din prima copilărie, între naştere şi 2.5 – 3 ani, A-II-a copilărie sau vârsta preşcolară, A-III-a copilărie, sau vârsta şcolară
# Factorii care Influențează Creșterea Copilului
Creșterea și dezvoltarea copilului sunt influențate de o combinație de factori genetici, nutriționali și de mediu.
Factorii genetici, moșteniți de la părinți, determină potențialul copilului pentru înălțime, greutate și alte trăsături fizice. Genele au un rol esențial în stabilirea limitelor maxime și minime ale creșterii și dezvoltării. Copiii pot manifesta trăsături fizice similare sau distincte în funcție de combinația genetică primită de la fiecare părinte.
Dezvoltarea fizică a fătului este influențată de o serie de factori cum ar fi nutriția mamei, expunerea la substanțe chimice și hormonale, poziția fătului, etc. O dietă echilibrată și bogată în nutrienți esențiali, precum acidul folic, fierul și calciul, este vitală pentru formarea și dezvoltarea corectă a organelor și țesuturilor fetale. Pe de altă parte, expunerea la substanțe toxice (de exemplu, alcool, tutun) și dezechilibrele hormonale ale mamei pot afecta negativ creșterea fătului, ducând la complicații severe. De asemenea, infecțiile materne și stresul pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării prenatale, afectând în mod direct sănătatea și dezvoltarea copilului.
Dezvoltarea fizică a copilului după naștere este influențată de factori precum nutriția, mediul socio-economic sau exercițiul fizic. Alimentația echilibrată este esențială pentru creșterea sănătoasă, iar nevoile nutriționale variază odată cu vârsta copilului. Factori precum nivelul de trai și accesul la resurse medicale influențează nutriția și îngrijirea, în timp ce activitatea fizică stimulează dezvoltarea musculară și cognitivă. De asemenea, bolile cronice sau acute pot afecta negativ ritmul de creștere și dezvoltare.
# Cum pot ajuta părinții – cum susții creșterea copilului tău?
Puteți face câteva lucruri pentru a vă ajuta copilul să crească și să se dezvolte normal. Pentru sănătatea și bunăstarea lor generală, copiii au nevoie de:
- Suficientă odihnă: Tiparele de somn variază în funcție de vârstă și de fiecare copil în parte. Dar majoritatea copiilor au nevoie în medie de 10-12 ore de somn pe noapte.
- Alimentație bună: O dietă echilibrată, plină de vitamine și minerale esențiale, îi va ajuta pe copii să își atingă potențialul maxim de creștere.
- Exerciții fizice regulate: Bicicleta, drumețiile, sportul sau orice activitate plăcută care îi va motiva pe copii să se miște vor promova sănătatea și condiția fizică bună și îi vor ajuta să își mențină o greutate sănătoasă.
- De asemenea, este foarte important să discutați cu copiii despre creștere. Copiii au multe întrebări despre creștere, de la motivul pentru care le cad dinții până la subiecte dificile sau jenante precum dezvoltarea sânilor sau transpirația. Răspundeți sincer la întrebări și chiar începeți discuții despre creștere pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă numeroasele schimbări cu care se confruntă.
# Parametrii Dezvoltării Fizice: Înălțime, Greutate și Circumferința Capului
## Lungimea / înălțimea copiilor
Lungimea se măsoară la copiii prea mici pentru a sta în picioare. Înălțimea se măsoară odată ce copilul poate sta în picioare.
- Nou-născutul la termen are în medie 49-50 cm, cu limitele normale între 48-54 cm.
- La vârsta de 1 an talia atinge 70-72 cm, deci se marește cu 20-27 cm (în medie 25 cm).
- De la 1 la 2 ani talia se mărește cu 10-12 cm.
- Între vârsta de 2 ani și începutul pubertății (9-11 ani la fete și 10-14 ani la băieți) are loc o creștere mai lentă, relativ constantă, cu 4-6 cm/an.
- în jurul vârstei de 4 ani, copilul îşi dublează talia de la naştere, măsurând 103-104 cm;
- iar la vârsta de 6 ani, când începe perioada şcolară, talia sa este de 114-115 cm.
- Odată cu instalarea pubertății se constată din nou o creștere rapidă.
- între 10 şi 13 ani, creşterea staturală este rapidă, sporul la băieţi fiind în jur de 15 cm iar la fete de 12 cm, ca apoi, după 13-14 ani, ritmul său să încetinească progresiv şi să se oprească o dată cu încheierea proceselor de maturizare osoasă şi sexuală, respectiv între 18-19 ani la fete şi 21-22 de ani la băieţi.
## Greutatea copiilor – cum evoluează de la naștere la maturitate
Greutatea urmează un model similar cu cel al înălțimii.
- La naștere, greutatea medie normală este de 3000-3500g însă bebelușii se pot naște în afara liniilor directoare medii și totuși să fie complet sănătoși.
- Este de așteptat ca nou-născuții să piardă ceva greutate în primele 5-7 zile de viață. O pierdere în greutate de 5% este considerată normală pentru un nou-născut hrănit cu formule. O pierdere de 7-10% este considerată normală pentru bebelușii hrăniți la sân.
- Apoi, aceștia iau în greutate între 14 și 28 g/zi până la 3 luni, apoi 4000 g între 3 și 12 luni, dublându-și greutatea la naștere la 5 luni, triplând-o la 12 luni și aproape cvadruplând-o la 2 ani. Rata medie lunară de creştere în primele 6 luni este de ~600 gr şi în următoarele 6 luni de ~500 gr. Sporul în greutate diminuă apoi, paralel cu vârsta, existând la pubertate, după perioada de salt al creşterii în lungime, o etapă de acumulare mai crescută a greutăţii, respectiv după 13-14 ani.
- Între vârsta de 2 ani și pubertate, greutatea crește cu 2 kg/an.
## Circumferința capului (perimetrul cranian)
Circumferința capului se măsoară în mod obișnuit până la vârsta de 3 ani a copiilor. Această măsurătoare este importantă deoarece dimensiunea capului reflectă dimensiunea creierului, iar această măsurătoare le permite medicilor să știe dacă creierul copilului crește într-un ritm normal. Perimetrul cranian prezintă o creştere foarte marcată în primul an de viaţă, respectiv de la 34-35 cm la naştere ajunge la 47 cm în jurul vârstei de 12 luni. Apoi creşterea sa este mai lentă, ajungând la vârsta de 5 ani în jur de 51-52 cm.
# Particularitățile creșterii fizice – Puseurile de creștere
Totuși, niciun copil nu crește într-un ritm perfect constant pe toată această perioadă a copilăriei. Săptămâni sau luni de creștere ușor mai lentă alternează cu “puseuri de creștere” la majoritatea copiilor. Puseurile de creștere sunt perioade accelerate de creștere fizică. Este posibil să observi că bebelușul sau copilul tău pare să fi crescut peste noapte atunci când se întâmplă acest lucru. Puseurile sunt cel mai vizibile în primul an de viață și în jurul pubertății, ambele perioade fiind marcate de o creștere extraordinară într-un timp scurt. În timpul primului an este posibil să vedeți perioade accelerate de creștere fizică (puseuri) în jurul următoarelor vârste: 7 – 10 zile, 3 săptămâni, 6 săptămâni, 3 – 4 luni, 6 luni, 9 luni. Un puseu major de creștere are loc în momentul pubertății, de obicei între 8 și 13 ani la fete și între 10 și 15 ani la băieți.
Vezi calendarul puseurilor de creștere în infograficul despre
Infografic 0-2 ani – Salturi Mentale ***Puseuri de creștere***Regresii ale somnului
# Erupția dentară
Momentul de erupție a dinților variază, în principal din motive ereditare. La naştere în mod excepţional pot exista 1-2 dinţi (dinţi congenitali).
Dentiția temporară (de lapte) este formată din 20 de dinți. În medie, sugarii au 6 dinți până la vârsta de 12 luni, 12 dinți până la 18 luni, 16 dinți până la 2 ani și toți cei 20 de dinți de lapte (de lapte) până la 2 ani și jumătate. Primul dinte apare la 6-7 luni, la unii copii mai târziu în afara oricărei cauze patologice. Ordinea apariţiei este însă la toţi copiii aceeaşi. Cu toate acestea, erupția dinților poate fi întârziată și de tulburări precum rahitismul, hipopituitarismul, hipotiroidismul sau sindromul Down.
- incisivi mediani inferiori în număr de 2 apar între 6-8 luni;
- incisivi mediani superiori (2) apar între 8-10 luni;
- incisivi laterali (4) apar între 10-12 luni;
- molarii I (4) apar între 18-24 1uni;
- caninii (4) apar între 18-24 luni;
- molari II (4) între 24-30 luni.
# Monitorizarea și evaluarea dezvoltării fizice – graficele de creștere și percentilele
Creşterea fiecărui copil este individuală, dar poate fi evaluată utilizând curbele și graficele de creştere elaborate de diverse foruri medicale internaționale precum OMS (Organizația Mondială a Sănătății) sau CDC (Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite ale Americii). Există curbe separate pentru greutate, circumferinţa capului, perimetrul cranian şi lungimea corpului.
Graficele de creștere sunt instrumente esențiale pentru monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor. Acestea ajută la compararea înălțimii și greutății copiilor cu valori de referință, identificând eventualele probleme de creștere. Percentilele și Scorul Z sunt indicatori cruciali în acest context, oferind o imagine clară a poziției copilului în raport cu alți copii de aceeași vârstă și sex.
Există două metode principale prin care dezvoltarea unui copil poate fi comparată cu cea a unei populații de referință: scorurile Z (deviații standard) și percentilele. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a creat grafice de creștere care includ atât percentile, cât și scoruri Z pentru a oferi o evaluare cuprinzătoare a dezvoltării fizice a copiilor.
# Ce ar putea semnala o problemă de creștere? Ce ar trebui să fac dacă cred că există o problemă?
Unii părinți își fac griji în legătură cu creșterea și dezvoltarea copilului lor. Așa că poate fi liniștitor să știți că majoritatea copiilor care sunt mai scunzi sau au o dezvoltare mai întârziată sunt totuși sănătoși și normali. Totuși, monitorizarea regulată și consultarea cu specialiștii sunt recomandate pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă. Graficele de creștere ajută la identificarea abaterilor de la normă, iar semnele unei probleme de creștere pot include:
- Schimbări în percentilă: Dacă greutatea sau înălțimea unui copil se schimbă semnificativ față de un tipar pe care l-a urmat până la un moment dat.
- Diferențe între înălțime și greutate: Dacă înălțimea și greutatea nu cresc în același ritm.
Este important să rețineți că graficele de creștere nu sunt instrumente de diagnosticare, ci ajută la formarea unei imagini generale asupra dezvoltării copilului.
Înălțimea și Greutatea copiilor din România și din lume – tabele fete și băieți
În România, datele privind dezvoltarea fizică a copiilor sunt colectate și analizate periodic de către Institutul de Sănătate Publică București. Aceste date, care includ măsurători ale înălțimii, greutății, perimetrului cranian și toracic, sunt actualizate constant, ultima actualizare având loc în 2021. Aceste informații sunt considerate valori de referință națională și sunt cruciale pentru definirea normelor de dezvoltare fizică a copiilor din România.
La nivel internațional, se utilizează graficele de creștere dezvoltate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Pentru evaluarea creșterii copiilor din Europa, Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) recomandă utilizarea curbelor de creștere emise de OMS în 2006 și 2007.
Ne poți lăsa un comentariu