Jocul este implicat în contextul vieţii la toate vârstele. El se schimbă odată cu trecerea timpului, îşi schimbă forma, conţinutul în funcţie de aspiraţii, dorinţe preocupări, mod de a reacţiona, gusturi, trebuinţe. Primii ani de viață au un rol esențial în dezvoltarea oricărui copil, activitatea de joc fiind modul prin care își dezvoltă și exersează abilitățile.

# Importanța jocului în evoluția copiilor

Jocul este o trăsătură indispensabilă a comportamentului înnăscut, precum şi unul din mijloacele de bază a învăţării şi dezvoltării.

Joaca = Dezvoltare

Este cadrul în care ei se manifestă și îşi exteriorizează întreaga viaţă psihică (în joc copilul exprimă cunoştinţele, emoţiile, îşi satisface dorinţele şi se eliberează, descărcându-se tensional). Copilul se exprimă „în” și „prin” joc. Jocul e cel mai bun mijloc de învățare, el este dovada bunei sănătăți fizice, psihice și intelectuale a copilului. Joaca nu este doar un lucru pe care copiii îl fac pe lângă dezvoltarea lor reală. Prin joc, copiii descoperă, testează și integrează idei, dezvoltă abilități mentale și fizice (acestea neputând fi concepute şi imaginate în afara jocului). Jocul pune bazele pentru dezvoltarea abilităţilor de învăţare ulterioară şi alte deprinderi de viaţă a copilului.

  • Prin joc sunt modelate însuşirile şi trăsăturile de personalitate: respectul faţă de ceilalţi, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea încrederea în sine etc. jocul îi ajută pe copii să-şi întărească relaţiile cu părinţii şi alte persoane care-l îngrijesc.
  • Este atât un mijloc de educaţie morală şi socială cât și o formă de organizare a vieţii şi activităţii copilului, în special în grădiniţe cât și un mijloc de cunoaştere a copilului și formă de terapie a copiilor cu cerinţe educative speciale.
  • Jocul reprezintă un mijloc de familiarizare a copiilor cu lumea înconjurătoare. Îi permite copilului să-și descopere și să-și stimuleze corpul și organele de simț și să-şi dezvolte abilităţile lingvistice, mintale, de planificare, de organizare şi luare de decizii. Jucându-se cu obiecte, îşi dezvoltă percepţiile de formă, mărime, culoare, greutate, capacitatea de observare și însuşirile voinţei: răbdare, perseverenţă, stăpânire de sine. Jocul îi ajută pe copii să-şi dezvolte cunoştinţele și să înveţe, încercând să modeleze diferite obiecte, comparând rezultatele, punând întrebări şi rezolvând probleme.

# Mic demers teoretic – Teorii despre joc / Clasificarea jocurilor / Tipuri de joc / Etapele jocului

În literatura de specialitate există o multime de teorii si clasificări ale jocului. Printre cele mai cunoscute / discutate în mod obișnuit în dezvoltarea copilului sunt:

  • Teoria lui Jean Piaget privind dezvoltarea cognitivă ce include patru stadii ale jocului: jocul funcțional, jocul constructiv, jocul simbolic și jocurile cu reguli.

    Investigând legătura dintre evoluția jocului și dezvoltarea gândirii, psihologul elvețian J. Piaget a observat că nivelul de dezvoltare cognitivă a copiilor poate fi apreciat, în majoritatea cazurilor, din activitățile de joc. Etapele jocului fac parte din modul în care copiii învață despre lume pe măsură ce trec prin etapele de dezvoltare cognitivă. Un copil își va dezvolta abilitățile de joc pe măsură ce trece prin fiecare etapă, dar va participa în continuare la etapele anterioare.

  • Teoria etapelor sociale ale jocului a lui Mildred Parten Newhall (cunoscută sub numele de „Etapele de joc ale lui Parten”)

    ce acoperă progresia jocului pentru copiii de la nou-născut până la vârsta de șase ani.

    • Această teorie are șase stadii: jocul neocupat, jocul solitar, jocul de spectator/observator, jocul paralel, jocul asociativ și jocul social/cooperativ.
    • Bebelușii și copiii mici se concentrează pe propriile experiențe senzoriale. Pe măsură ce cresc, jocul lor devine mai social și interactiv cu colegii

# Repere în jocul copiilor în funcție de vârstă de la 0 la 12 ani

Copiii învaţă şi se joacă în funcţie de nivelul de dezvoltare şi de vârsta lor, de particularităţile fizice şi psihice. În alegerea jocurilor și jucăriilor pentru copii trebuie să ţinem seama de stadiul la care se află din punct de vedere al dezvoltării fizice, cognitive, sociale şi emoţionale.

  • Joaca în primul an de viață se bazează pe explorare. Bebelușii își folosesc cele cinci simțuri pentru a învăța despre noua și interesanta lume din jurul lor:

    • cunoașterea propriului corp (jocul exercițiu, la copiii până la 6 luni),
    • explorarea complexă a obiectelor (jocul copilului se îndreaptă spre exterior, între 7-12 luni),
  • De la 12 luni debutează jocurile de limbaj (copilul devine partenerul adultului) și se trece treptat de la jocuri de mânuire a obiectelor la jocuri simbolice, ceea ce înseamnă că antepreşcolarul are abilitatea de a înlocui un obiect care nu este prezent, cu un simbol care poate fi reprezentat de cuvinte, obiecte, imagini mintale sau acţiuni (ex: o bucată de lemn poate deveni un telefon mobil, o maşină sau un animal etc.).

    • La un an este interesat să tragă o jucărie de aţa, să închidă şi să deschidă sertarele.
    • Îi plece să se bălăcească, să se joace cu lopăţica în nisip. Psihanaliza susţine că jocurile cu apa au un rol de calmant, apa amintindu-i copilului de lichidul amniotic.
  • Între 12-18 luni copilul este atras de jucării pe rotile (care pot fi împinse şi trase), diferite animale din pluş, mingii (cu diametrul mai mare de 10 cm), căluţ – balansoar, cuburi mari de lemn sau plastic, Lego de dimensiuni mari, jucării polifonice, jucării pentru baie (răţuşte, peşti sau hipopotami din plastic, recipiente care pot fi umplute cu apă) etc.;

  • Între 18 luni-2 ani copilul preferă jucării ce se pot transporta dintr-un loc în altul (jucării pe rotile), jucării muzicale, cuburi de lemn sau plastic, cutie mare cu nisip/apă, forme pentru nisip, lopăţică, găletuşă, păpuşi şi cărucioare pentru ele, animale de pluş, măsuţă şi scăunel, instrumente muzicale, căsuţă de joacă, maşinuţe mari pe care le poate manipula uşor, jucării ce pot fi sortate, popice de plastic, jucării care se introduc una în alta (incastre) etc.

  • Între 2 ani – 2 ani şi jumătate apar preferinţe în funcţie de sex (astfel băieţii manifestă interes faţă de maşinuţe, iar fetele faţă de păpuşi).

    • Se recomandă părinţilor să lase copilului libertatea de a alege, la magazin, jucăria pe care şi-o doreşte (în sensul în care aceştia nu trebuie să îngrădească deschiderea unui copil faţă de jucăriile specifice sexului opus).
    • Adeseori, una din jucării este investită cu statutul de cel mai bun prieten.
    • De asemenea, la această vârstă copiii adoră să sară, să se caţere şi să arunce, deci au nevoie de jucării care să le permită să facă toate acestea.
  • Între 2 ani şi jumătate – 3 ani sunt caracteristice jocurile de imitaţie a adultului (cum vorbeşte acesta la telefon, cum şofează etc), dar şi tricicleta, cărţile de poveşti etc.

    • La acestă vârstă copii au deja o bună coordonare a mâinilor şi degetelor şi preferă să taie, lipească, să deseneze, să facă teatru de păpuşi sau un puzzle simplu;
    • Spre 3 ani începe să se apropie de alți copii cu intenția de a se juca împreună.
  • In perioada 3-5 ani sunt caracteristice jocurile dramatice / de rol (cu subiect care stimulează imaginaţia sau din mediul apropiat) – fetiţa face pe medicul, băiatul pe soldatul. Joaca “de-a mama şi de-a tata” este foarte populară.

    • Jocul izolat pierde din importanţă și se mai păstrază forme ale jocului parallel. Pot apărea „prieteni imaginari” ca parteneri de joc.
    • Se joacă în aceeaşi măsură cu copii de acelaşi sex şi cu cei de sex opus.
    • Nu diferenţiază în cadrul jocului situaţia reală de cea imaginară (doar spre sfîrşitul perioadei);
  • Copiii de vârstă școlară primară mică (6-8 ani) sunt împliniți în moduri în care nu au fost niciodată înainte. Ei au înțeles lumea din jurul lor și acum se îndreaptă spre stăpânirea unor abilități care altădată îi provocau

    • Poate să arunce şi să prindă o minge în jocuri cu reguli („Raţele şi vânătorii“, „Colorile“, „Aruncă la ţintă“ etc.);
    • Colaborează cu 3-4 parteneri de joc, elaborează planuri, înţelegeri şi convenţii ce trebuie respectate pe măsura derulării jocului și respectă regulile cu caracter extern;
    • Încep să prefere ca parteneri de joacă copii de acelaşi sex.
    • În timpul jocului diferenţiază realul de imaginar;
  • Copiii de 9-12 ani continuă să își dezvolte abilitățile în multe dintre sporturile, jocurile și activitățile din primii ani de școală primară, însă unele jocuri devin previzibile și plictisitoare.

    • Prin urmare, ei caută o nouă gamă de activități care să le pună la încercare abilitățile motorii și gândirea mai avansate.
    • Ei încep o etapă în care caută să clarifice și să exprime concepte mai complexe, trecând de la concret la abstract și aplicând principii generale la particular.

Pentru mai multe informații despre cum se joacă copiii în funcție de vârstă și recomandări de jocuri, jucării și activități adaptate, vezi articolele cu Idei Jocuri, Activități, Jucării pentru copiii pe etape de vârstă: bebeluși (0-12 luni), copii mici (1-2 ani), preșcolari (3-5 ani), școlari mici (6-8 ani), școlari (9-12 ani)

#Cum ne jucăm cu copiii

În timpul jocului participarea părinţilor alături de copii este foarte important, mai ales în primii ani de viată. Ca părinţi trebuie să fim întotdeauna un bun exemplu pentru copil, inclusiv în timpul jocului. Când ne implicăm activ în jocul copilului punem temelia unei legături solide între noi şi el. Noi pătrundem în lumea lor, iar ei într-a noastră. Jocul este terenul pe care copilul îşi manifestă personalitatea şi interesele.

Pentru exploatarea potenţialului formativ/educativ al jocului, experții recomandă:

  • să alegem activităţi, jocuri și jucării care corespund nivelului de dezvoltare a copilului;
  • să îi oferim copilului materiale variate, jucării pe care le poate folosi în joc în condiţii de siguranţă, să îl încurajăm să se joace şi să-i diversificăm jocurile;
  • să ţinem seama de preferinţele copilului în alegerea jocului: trebuie ca jocul să-i placă şi copilului şi nu doar nouă;
  • să lăudăm şi să încurajăm pozitiv eforturile, chiar şi atunci când copilul nu are succes;
  • să nu râdem niciodată de rezultatele copilului, căci poate fi descurajant;
  • să nu cerem copilului petrecerea unui interval de timp prea lung, ci pe cât posibil cu creşteri ale timpului de concentrare;
  • să fim mereu alături de copil, să-l ajutăm când are nevoie;
  • să-l ajutăm pe copil să capete independenţa prin joc, lăsându-l să găsească singur o cale de rezolvare a problemei;
  • să pregătim spațiul pentru joc
  • să exprimăm prin gesturi şi mimică plăcerea jocului / să ne jucăm cu copiii cu adevărat – acest lucru este absolut necesar, deoarece copilul mic are puţină experienţă despre cum să se joace. Primele exemple i le arată mama şi tata. În afară de aceasta, micuții „citesc” foarte bine emoțiile şi copie/imită cu ușurință comportamentele adulților. De aceea dacă doriți ca copilul să se joace, jucați-vă voi singuri, arătați-le copiilor cum să se joace şi primiți plăcere de la acest proces.
  • să vorbim cu copiii in timpul jocului și să analizăm ce vedem și ce facem

#Ce jucării alegem pentru copii. Categorii de jucării în funcție de abilitățile pe care le dezvoltă

Jocul este o ocazie pentru copil de a învăţa să cunoască lumea care îl înconjoară în toată complexitatea ei, iar jocul este legat de jucărie. Pentru a deveni jucărie, obiectele care au căpătat această denumire, au imitat instrumente ale unor activităţi din viaţa reală.

Cum copiii nu învaţă din cărţi, ci cu ajutorul jucăriilor, este important să ştim că în alegerea unei jucării este necesar să se ţină seama de vârsta copilului care o foloseşte, de ce anume poate învăţa copilul folosind acea jucărie şi nu în ultimul rând, de rezonanţa afectivă pe care o are asupra copilului. Jucăriile au rostul lor, ele contribuind la dezvoltarea motricităţii, afectivităţii, creativităţii şi imaginaţiei copilului, capacitatea senzorială şi intelectuală.

Când cumpărăm o jucărie este bine să ne punem următoarele întrebări:

  • Jucăria pune în pericol sănătatea copilului?
  • Este potrivită vârstei? Poate copilul să folosească această jucărie? Particularităţile sale individuale permit folosirea ei?
  • În ce jocuri ar putea-o folosi? Se poate copilul juca singur sau are nevoie de partener?
  • Cum îl poate ajuta jucăria pe copil în dezvoltarea sa?
  • Care sunt preferinţele copiilor? Ce activităţi le fac plăcere copiilor (nu nouă/vouă);

Trebuie de asemenea să depăşim stereotipurile legate de dimensiunea de gen: sunt fetiţe cărora le plac maşinile şi băieţi care ar dori să înşire mărgele. Să nu uităm că indiferent de forma şi culoarea jucăriei aceasta este, în egală măsură, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi. Nu există jucării doar pentru fete sau doar jucării pentru băieţi.

  • Jocuri/Jucării care dezvoltă motricitatea – cele care vizează dezvoltarea motricităţii fine, a celei globale, dezvoltarea coordonării şi echilibrului.

    • Alegerea acestora trebuie să ţină seama de particularităţile individuale.
    • De exemplu: tricicletă, bicicletă, mingi de diferite mărimi, baloane, cerc, jocuri de încastrare şi manipulare cu piese de diferite mărimi, patine, role, zmee, discuri zburătoare
  • Jocuri/Jucării care dezvoltă creativitatea şi imaginaţia cele care au funcţie artistică, cele care permit copilului să inventeze moduri noi de a se servi de acestea.

    • Cum copilului nu-i lipseşte imaginaţia, orice banală jucărie poate avea această funcţie. Totuşi, anumite jucării au o dominantă creatoare.
    • De exemplu: creioane colorate, creioane cerate, acuarele, tempera, plastilină, instrumente musicale, hărtie glasată sau creponată, mărgele de dimensiuni diferite, marionete, etc.
  • Jucării care dezvoltă afectivitatea – acele jucării care permit copilului să-şi exprime afecţiunea, tandreţea şi de asemenea, uneori chiar, agresivitatea.

    • De exemplu: jucării de pluş, păpuşi din cârpe, apa, nisipul, plastilina, marionete ce pot fi mânuite cu degetele sau sfori, lutul, lemnul.
  • Jucăriile care dezvoltă imitaţia jucăriile care permit copilului să exprime ce cunoaşte din viaţa reală. Folosirea lor îi permit să se apropie de comportamentele noi şi să-şi ia în considerare anumite experienţe plăcute sau, dimpotrivă, angoase sau experienţe dezagreabile din viaţa sa.

    • De exemplu: păpuşile şi toate accesoriile lor – de dimensiuni mai mari (casa, îmbrăcămintea, materialele etc.), maşinile, deghizările (truse de farduri netoxice), tot ceea ce permite să-l facă să semene cu altcineva, accesorii din bucătăria păpuşii, obiecte care pot fi folosite în jocuri mai complexe ca: Jocul „De-a cumpărăturile“, „De-a doctorul“, „De-a circul“, „Garajul şi circuitul auto“, „Ferma cu animalele sale“ etc.
  • Jucării care dezvoltă capacitatea senzorială şi intelectuală această funcţie o au majoritatea jucăriilor. Sunt însă unele special concepute pentru a antrena copilul să descopere, să clasifice, să memoreze, să raţioneze, să asambleze, să reflecte – toate marile funcţii care stau la baza operaţiilor mentale.

    • De exemplu: jocurile de asamblare, jocurile de încastrare, jocurile de construcţie, jocurile de clasare (după culoare, mărime, formă), jocurile de ordonare, jocuri puzzle, domino, puzzle
  • Pentru recomandări de jocuri, jucării și activități în funcție de vârstă și mai multe informații despre cum se joacă copiii vezi articolele cu Idei Jocuri, Activități, Jucării pentru copiii pe etape de vârstă: bebeluși (0-12 luni), copii mici (1-2 ani), preșcolari (3-5 ani), școlari mici (6-8 ani), școlari (9-12 ani)
  • Descoperă în Colțul cu Idei mai multe sugestii, recomandări și idei de activități și joculețe, pe etape de vârstă!
  • Descoperă jocuri și jucării pentru această categorie de vârstă accesând linkurile de mai jos. Aceste link-uri sunt sponsorizate. Asta înseamnă că dacă dai click pe link-urile din articol care duc către site-uri din exterior și plasezi o comandă acolo, noi vom obține un mic comision ca urmare a acestei tranzacții. Pe tine nu te costă nimic, iar pe noi ne ajuți să ne ducem mai departe acest proiect.
  1. Copilul meu este o persoană importantă: elemente practice de psihologie a copilului pentru părinţi: de la naştere la şcoală / Carmen Anghelescu, coord. din partea UNICEF: Luminiţa Costache
  2. AGE DETERMINATION GUIDELINES: Relating Children’s Ages To Toy Characteristics and Play Behavior / James A. Therrell, U.S. Consumer Product Safety Commission (CPSC)
  3. Intervenţia timpurie în copilărie: Suport de curs / Ninel Revenco, Svetlana Hadjiu, Ala Holban [et al.]; sub red.: Ninel Revenco; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie «Nicolae Testemiţanu». – Chişinău
  4. Să construim împreună cei 7 ani… de-acasă – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) – Cristiana Boca (coord.)
  5. Cum să devii un părinte mai bun pentru copilul tău Natalia ZOTEA, Viorica PELIVAN, Chisinau 2017
  6. Dezvoltarea copilului mic, suport de curs teoretic și ghid practice, Dima Angela, Pelivan Viorica, Turchină Tatiana, Chisinau 2018
  7. https://www.seattlechildrens.org/ – Toys and Play: Birth to 12 Months, 1- and 2-Year-Olds, 3- to 5-Year-Olds, 6- to 8-Year-Olds, 9- to 12-Year-Olds
  8. https://wellbeingswithalysia.com/stages-of-play/
  9. https://raisingchildren.net.au/babies/play-learning/play-baby-development/play-helps-development
  10. https://kidshealth.org/en/parents/smart-toys.html
  11. https://www.webmd.com/parenting/features/choosing-right-toys-for-right-age

În acest articol folosim unelte de marketing afiliat. Asta înseamnă că dacă dai click pe link-urile din articol care duc către site-uri din exterior și plasezi o comandă acolo, noi vom obține un mic comision ca urmare a acestei tranzacții. Pe tine nu te costă nimic, iar pe noi ne ajuți să ne ducem mai departe acest proiect.